• Leu / EUR4.7777
  • Leu / GBP5.6840
  • Leu / USD4.3149
Eveniment

Cheia bugetului pe 2017: va trece creşterea economică de 5%? Comisia de Prognoză a îmbunătăţit estimarea de creştere economică pentru 2017 pe baza adoptării măsurilor de creştere a salariilor, pensiilor şi de reducere a taxelor de către actualul guvern

Cheia bugetului pe 2017: va trece creşterea economică de 5%? Comisia de Prognoză a îmbunătăţit estimarea de creştere economică pentru 2017 pe baza adoptării măsurilor de creştere a salariilor, pensiilor şi de reducere a taxelor de către actualul guvern

Autor: Sorin Pâslaru

24.01.2017, 00:08 3068

Guvernul Grindeanu a decis să meargă pe o prognoză de ve­ni­turi de aproape 255 miliarde de lei în 2017, cu 14% mai mult faţă de execuţia din 2016, aşa cum a fost construit bugetul iniţial în campania electorală de către partidul câş­ti­gă­tor, şi cu un deficit de 2,96% din PIB, la limita sancţionării de către Comisia Europeană.

Pentru a certifica prognozele de buget ale gu­vernului Grindeanu, Comisia Naţională de Prog­noză a îmbunătăţit semnificativ creşte­rea economică estimată pentru 2017 în prog­noza de iar­nă publicată pe 20 ianuarie, de la 4,3% la 5,2%. Astfel, valoarea nominală a PIB-ului pen­tru 2017 este prevăzută acum la 815 mld. lei, faţă de 807 mld. lei în prognoza de toamnă. Aceas­ta permite construcţia unui buget cu venituri estimate la 31,2% din PIB, adică 254,7 mld.lei.

Pentru a construi o creştere economică de 5,2% Comisia de Prognoză a îmbunătăţit evo­lu­ţia industriei de la un plus de 5,3% pentru 2016 în prognoza din toamnă până la un plus de 6% în prognoza de iarnă.

De asemenea, evoluţia serviciilor, care in­clud în primul rând comerţul, a fost majorată de la 3,9% la 5,2%.

„Mi se pare foarte optimistă creşterea esti­ma­tă a PIB de 5,2%. Ar însemna o men­ţinere a ritmului, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Stimulul fiscal din 2016 s-a consumat, nu văd ce poate fi pus în loc. Deficitul de cont curent continuă să crească, iar exporturile nete contribuie cu un sold negativ. Stimularea consumului se duce în importuri. Iar despre investiţii nu se poate spune că sunt o soluţie, când se vede cât de strâns este bugetul. În loc să mărim veniturile bugetare, continuăm să le scădem“, a spus Radu Crăciun, analist economist şi director general la BCR Pensii. 

„Creşterea consumului se va vedea în primul rând la categoria de populaţie cu venituri mai mici, pentru că acolo au fost îndreptate mă­su­rile guvernamentale, astfel încât esti­măm că importurile de maşini şi bunurile de folosinţă îndelungată nu vor cunoaşte o creş­tere accentuată care să deterioreze balanţa co­mercială”, a justificat Ion Ghizdeanu, pre­şedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Cheltuielile bugetului consolidat sunt estimate să crească cu 18%, de la 236,4 mld. lei până la 278,8 mld. lei. Cheltuielile de bunuri şi servicii ar urma să scadă cu 6%, până la 40,6 mld. lei, în schimb cheltuielile de asistenţă socală, unde intră pensiile, şi cheltuielile de per­so­nal ar urma să creas­că cu 9-10%.

De asemenea, chel­tuielile cu do­bân­zile vor cunoaşte o creştere de 10%, până la 11,7 mld. lei.

Accelerarea creş­­­­terii PIB-ului la 5,2% în 2017 faţă de 4,8% în 2017 poate ri­dica semne de în­tre­­bare în condi­ţiile în care însuşi Mi­nis­­terul de Fi­nan­ţe, în raportul care înso­ţeş­te proiec­tul de buget, afirmă că în zona euro, unde merg 70% din ex­porturile României, este esti­ma­tă o creştere de 1,5% în 2017, faţă de 1,7% în 2016.

Banca Mondială estimează o creştere de 3,7% pentru România în 2017, faţă de 4,7% creştere în 2016.

Guvernul Grindeanu estimează în proiectul de buget publicat astăzi pe site-ul Mi­nisterului de Finanţe venituri de 254,7 mi­li­arde de lei în 2017, cu 14% mai mari decât în 2016, aceasta fiind cea mai mare rată de creştere în valoare nominală a veniturilor an la an din ultimii zece ani.

Astfel, cu toate că execuţia bugetară pe 2016 a indicat un minus de 10 miliarde de lei faţă de rectificarea de buget din noiembrie 2016, guvernul Grindeanu merge înainte cu estimările iniţiale pentru 2017. Dacă s-ar fi obţinut veniturile estimate iniţial de 235 de miliarde şi nu 223,7 miliarde cât s-au obţinut, probabil că estimarea pentru 2017 ar fi fost mai apropiată de realitate.

Însă, pentru a satisface toate promi­siunile electorale de majorare a salariilor şi pensiilor care înseamnă cheltuieli de 9 mili­arde de lei, care se adaugă la reducerile de taxe de la 1 ianuarie 2017 aplicate conform Codului fiscal, în valoare de 9 mili­arde de lei, guver­nul a ales pur şi sim­plu să păstreze estimarea de venituri iniţială pen­tru a închide bu­getul cu un deficit de 2,95% din PIB. Chel­tuie­lile care trebuie acoperite prin veni­turi şi deficit sunt esti­mate la 278,8 mili­arde de lei în 2017, faţă de 256,5 mi­li­arde de lei în 2016.

Mai mult, bu­ge­tul „de campa­nie“ al par­ti­­dului care a câşti­gat ale­gerile era cons­truit pe venituri de 253 mld. lei în 2017, dar se vede că toate re­du­cerile de taxe şi majorările de salarii au necesitat o creştere a veniturilor la 254,7 miliarde de lei.

Sunt estimate încasări din TVA de 54 de miliarde de lei faţă de 51,6 miliarde de lei în 2016, în condiţiile în care cota generală a TVA scade de la 20% la 19% în 2017. Practic, Ministerul de Finanţe se bazează pe o creştere a încasărilor din TVA de 5% în condiţiile scăderii cotei de TVA, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple.

O altă estimare suprarealistă este nivelul de încasări la contribuţiile de asigurări sociale, care sunt estimate să ajungă la 69,7 miliarde de lei faţă de 61,2 miliarde de lei în 2016, adică o creştere de 13%. Aici un argument ar fi eliminarea plafonării CAS pentru salariile mai mari de 5 salarii medii brute, însă calculele anterioare au arătat că din această sursă s-ar obţine 1,5 miliarde de lei. Mai mult, Consiliul Fiscal a contrazis deja acest nivel al veniturilor estimate, afirmând că nu a fost luat în calcul faptul că din jumătate din contribuţia de 10,5% asupra salariului brut merge în fondul de pensii pilon 2.

Însă cea mai mare creştere pe care o aşteaptă guvernul la nivelul veniturilor este la capitolul sume primite de la Uniunea Eu­ro­peană. Aici, guvernul Grindeanu esti­mează venituri de 22,3 miliarde de lei, de trei ori mai mari decât în 2016. Aceasta înseam­nă decontări de la Uniunea Euro­pea­nă de aproape 2 mld. lei pe lună, în con­di­ţiile în care în 2016 media a fost de 500 mil. lei pe lună, cu o accelerare pe final de an.

O explicaţie pentru majorarea veni­tu­rilor prin fonduri europene ar putea fi includerea la buget a subvenţiilor venite de la UE pentru plăţile pentru suprafaţă, în valoare de circa 7-8 mld. lei. Aceşti bani însă doar tranzitează bugetul, în fapt nefiind un venit ca în cazul proiectelor pe fonduri europene la care partener este statul.

Surprinzător, este estimată o scădere a impozitelor şi taxelor pe proprietate de la 5,9 miliarde de lei la 5,1 miliarde de lei în 2017. La capitolul impozit pe salarii şi venit este aşteptată o creştere de aproape 7%, de la 28,2 miliarde la 30 de miliarde de lei.

Veniturile bugetare în termeni nominali ar urma să ajungă la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% din PIB în 2016.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7777
Diferență: -0,0167
Ieri: 4.7785
Azi: 4.3149
Diferență: 0,1857
Ieri: 4.3069
Azi: 5.6840
Diferență: 0,5057
Ieri: 5.6554
Azi: 4.3590
Diferență: 0,0184
Ieri: 4.3582