Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane lei (50 de milioane de euro) ar genera efecte economice negative semnificative şi ar pune în pericol ritmul de creştere şi de dezvoltare de care România are nevoie pentru a rămâne competitivă, susţin reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care reuneşte companii mari din cele mai importante sectoare ale economiei locale, atât firme româneşti cât şi multinaţionale.
“Impactul impunerii unei taxe pe cifra de afaceri se răsfrânge asupra unor companii care joacă un rol cheie în economia românească, în sectoare precum automotive, energie, IT&C şi comerţul modern cu amănuntul/cu ridicata şi afectează atât producătorii cât şi comercianţii”, spun oficialii organizaţiei.
Dintre companiile afectate, 294 ar trebui să plătească sume de cel puţin cinci ori mai mari decât cele plătite drept impozit pe profit în 2022, iar unele companii ar trebui să plătească şi de zeci de ori mai mult.
Chiar dacă veniturile fiscale din România sunt la al doilea cel mai redus nivel din UE, după Irlanda, care are un statut fiscal aparte, reprezentanţii Concordia consideră că problema colectării scăzute şi, implicit, a deficitului bugetar nu poate fi rezolvată prin noi poveri fiscale care afectează chiar companiile care deja contribuie semnificativ la bugetul de stat, pe cele vulnerabile la şocuri sau pe cele esenţiale pentru investiţii, pentru creşterea capacităţii de producţie industrială şi pentru reducerea deficitului balanţei comerciale.
"Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri aşa cum se vehiculează în spaţiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1.000 de companii din România, cu capital local şi străin. Această taxa va avea un efect inflaţionist, va afecta negativ exporturile şi este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu şi-o doreşte nimeni, dar care se poate întâmpla şi când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative). Efectul imediat se va vedea însă în investiţiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ţine cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari şi marje mici şi că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiţiei etc ", spune Radu Burnete, directorul Confederaţiei Patronale Concordia.
În opinia reprezentanţilor asociaţiei, problema colectării scăzute pleacă de la sumele în valoare de peste 7 miliarde de euro din TVA necolectaţi de statul român anual şi cele alte câteva miliarde de euro pierdute prin alte forme de evaziune fiscală sau în zone gri ale economiei, iar soluţiile adecvate pentru rezolvarea problemei colectării scăzute sunt digitalizarea ANAF, modernizarea Inspecţiei Muncii şi creşterea capacităţii de colectare de TVA.
“Creşterea cheltuielilor bugetare, care nu sunt susţinute de o reformă în zona administraţiei fiscale, de eficientizarea procesului de digitalizare fiscală şi de creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi conformării fiscale a contribuabililor, contribuie, în fapt, la transferarea presiunii bugetare şi a poverii către mediul privat”.
Analizând datele din 2022, reprezentanţii Concordia susţin că statul ar colecta în plus 6,18 miliarde de lei dacă ar introduce măsura, adică 1,24 miliarde de euro.
În 2022, încasările din impozitul pe profit au însumat 26,04 miliarde lei, adică aproximativ 5,33 miliarde de euro. Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 460 miliarde lei (92 miliarde euro).
Suma de 6,18 miliarde de lei pe care statul le-ar colecta în plus include şi contribuţiile pe care ar trebui să le plătească companii de stat aflate pe pierdere, precum CFR
Călători sau CFR Marfă.
“În realitate, statul poate pierde mult mai mult din cauza încetinirii economice generate de o astfel de măsură, prin reducerea investiţiilor şi chiar falimentul sau ieşirea de pe piaţă a unor companii care nu mai consideră piaţa românească atractivă. Riscul este cu atât mai mare cu cât unii dintre principalii parteneri comerciali ai României se află deja în recesiune tehnică, iar economia globală nu şi-a revenit întru totul după pandemia Covid-19”, spun reprezentanţii organizaţiei.
Potrivit acestora, dintre companiile afectate, 294 ar trebui să plătească sume de cel puţin cinci ori mai mari decât cele plătite drept impozit pe profit în 2022, iar unele companii ar trebui să plătească şi de zeci de ori mai mult.
În top 20 companii care ar trebui să plătească cea mai mare sumă se numără producători şi distribuitori de combustibili, producători de tutun, lanţurile moderne de vânzare cu amănuntul/cu ridicata, companii din sectorul energetic, distribuitori de electrocasnice, soluţii software şi comunicaţii electronice.
“Aceste companii sunt motoare economice, contribuind substanţial la bugetul de stat. Pe termen mediu şi lung, un impact asupra acestor companii ar duce la o potenţială reducere a contribuţiilor totale la bugetul de stat ca urmare a diminuării dezvoltării afacerilor. În plus, o astfel de măsură ar putea genera reticenţă, atât din partea companiilor afectate, cât şi a companiilor mari care doresc să investească în România, în a-şi dezvolta afacerile aici, mai ales acum când companiile internaţionale intenţionează să îşi mute (parţial) activitatea (de exemplu, producţia de produse alimentare) în Europa de Est”, subliniază reprezentanţii Concordia.
Aceştia susţin că pentru companiile din România, în special cele exportatoare şi cele cu investiţii ridicate în cercetare şi inovare, noua povară fiscală poate însemna reducerea investiţiilor şi, automat, o creştere mai lentă cu impact negativ pe termen lung, iar pentru consumatori, aceasta taxă se va traduce în noi creşteri de preţuri.
“Putem ajunge, astfel, în situaţia în care ce câştigă statul pe termen scurt, pierde multiplicat, alături de mediul de afaceri şi de societate, pe termen mediu şi lung”, concluzionează reprezentanţii organizaţiei.
Vedeţi aici documentul integral al Asociaţiei Patronale Concordia
