Comisia Europeană menţine în raportul de ţară previziunile de la finele anului trecut potrivit cărora deficitul fiscal al României nu va scădea, ci ar urma să depăşească 6% din PIB în 2021, motiv pentru care România va intra în procedura de deficit excesiv şi va trebui să prezinte un plan credibil de reducere a cheltuielilor.
Comisia mai spune că fără corectarea deficitelor şi fără reforme, convergenţa României cu UE va face importanţi paşi înapoi.
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) afirmă că dacă problemele semnalate în raportul de ţară al Comisiei Europene nu sunt corectate, România va vedea consecinţe precum tăieri ale finanţărilor europene şi pierderea încrederii investiţionale.
„Având în vedere acele cheltuieli nesustenabile realizate înainte, era evident că se va depăşi nivelul de deficit bugetar de 3%. Acest raport semestrial, precum şi alte rapoarte cum este raportul cu privire la statul de drept vor deveni parte integrată în finanţările europene viitoare. De asemenea, dacă noi nu corectăm diverse excese, vom vedea şi consecinţe. În primul rând, va fi vorba de tăierile finanţărilor europene, apoi va fi afectat nivelul încrederii investiţionale şi altele. Trebuie să nu ne mai ferim să discutăm despre elefanţii din cameră“, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul unei conferinţe.
CNIPMMR propune o serie de măsuri pentru corectarea deficitelor, împărţite în patru domenii: social, economic, domeniul dialogului social şi legislativ, precum şi cel bugetar-administrativ. În domeniu social, Consiliul Naţional al IMM-urilor propune măsuri precum creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei, creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1.500 lei, indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1.500 lei, îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei, adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare şi elaborarea unei strategii naţionale pentru Diaspora.
„Discuţia asupra pensiilor trebuie să fie mult mai serioasă şi mai consistentă. Ce pensii ne dorim să mărim? Creştem de-a valma toate pensiile? Mărim şi pensiile care sunt peste 5.000 de lei, adică aproape dublu faţă de salariul mediu pe economie, sau ne uităm spre oamenii care au nevoie? Obiectivul nostru este de a aduce cât mai multe pensii în zona 2.000-2.500 lei“, a spus Florin Jianu.
În domeniul economic, CNIPMMR susţine necesitatea sustenabilităţii şi orientării spre investiţii a bugetului, aplicarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice în toate companiile de stat, precum şi adoptarea de măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile.
De asemenea, reprezentanţii IMM-urilor susţin că Codul fiscal nu ar trebui modificat pentru o perioadă de patru ani pentru a asigura o predictibilitate a strategiilor de afaceri.
În ceea ce priveşte domeniul bugetar – administrativ, CNIPMMR susţine că creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea.
De asemenea, instituţia susţine digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală.
