♦ Guvernul a făcut economii la investiţii şi dobânzi în iulie, unde cheltuielile au încetinit faţă de primele şase luni din an. Au accelerat însă cheltuielile cu salariile bugetarilor după majorarea salariilor profesorilor
Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.
„Cea mai relevantă analiză trebuie să se refere la venituri, deoarece în ceea ce priveşte cheltuielile, vedem doar execuţia cash, nu şi angajamentele, cheltuielile întârziate sau angajate şi care urmează să fie achitate mai târziu. Iar la venituri, vedem în continuare o dinamică a veniturilor fiscale sub dinamica PIB nominal, practic vedem scăderea ponderii în PIB a veniturilor din taxe. O menţiune particulară pentru veniturile din PNRR, unde s-au bugetat 11 miliarde şi până în iulie s-au încasat 700 milioane lei”, remarcă Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.
Veniturile la bugetul public au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.
În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.
„În privinţa cheltuielilor, mă aştept la o accelerare a creşterii cheltuielilor de personal în perioada următoare”, mai spune Glăvan.
Guvernul Ciolacu a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, majoritatea fiind legate de cheltuielile de personal. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă avansul şi chiar accelerează la un plus de 10% la şapte luni din an, aşa cum arată execuţia bugetară.
Pe de altă parte, guvernul a făcut în iulie „economii” la investiţii. La şase luni din an, cheltuielile de capital, adică investiţiile de la buget, creşteau cu 31%, ca la şapte luni din an să frâneze la un plus de 26%.
Cu toate acestea, guvernul a încetinit cheltuielile cu dobânzile, ca urmare a scăderii dobânzilor faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, dar şi pentru că s-a împrumutat mai mult la începutul anului.
„Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19 mld. lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.
Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.
În ceea ce priveşte veniturile, încasările din din impozitul pe venit au totafost de 24 mld. lei în primele şapte luni din an „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, aşa cum spun reprezentanţii Finanţelor.
Încasările nete din TVA, cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat, au înregistrat 58 mld. lei, în creştere cu 10% an/an, în accelerare faţă de primele şase luni din an, dar mult sub creşterea programată de 19%: „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior”, justifică reprezentanţii ministerului de resort nerealizarea veniturilor.
