Capitala are în prezent 1,7 milioane de arbori pe spaţiilepublice, la care se adaugă 400.000 de alţi copaci pe domeniileprivate, potrivit primului recensământ al spaţiilor verzirealizat în Bucureşti, dar şi la nivel naţional.
Orice bucureştean va putea consulta evidenţa arborilor şi aspaţiilor verzi din Capitală şi va putea sesiza administraţiilorpublice arborii cu probleme prin intermediul unui sisteminformatic ce urmează să fie implementat de Primăria MunicipiuluiBucureşti.
Este pentru prima oară când primăria comandă un astfel derecensământ. Practic, fiecare arbore va fi numerotat şi identificatîn funcţie de zece caracteristici, printre care poziţie, stare,vârstă, specie sau dimensiuni.
Potrivit acestui recensământ, care poartă numele de CadastrulVerde al Capitalei, numărul de arbori a crescut cu aproape 50% înultimele două decenii, de la 1,1 milioane în 1988 la 1,7 milioaneîn 2010. Cea mai mare parte a arborilor se regăseşte în parcuriledin Bucureşti. Parcul Cişmigiu, spre exemplu, concentrează 3.170de arbori, dintre care majoritatea coniferi, iar 10% dintre cei156 de arbori ocrotiţi din Capitală se regăsesc în acest parc.
Cel mai împădurit sector din Capitală este sectorul 1,unde numărul de arbori a crescut cu peste 60% din 1988 până anultrecut, până la peste 555.000. Toate sectoarele Bucureştiului auînregistrat un avans al numărului de arbori, cu excepţia sectorului2, unde sunt cu 4.000 mai puţin arbori decât în urmă cu peste 20 deani, potrivit Cadastrului Verde al Capitalei, realizat de firmeleTheotop, Blominfo, Geoter Proiect şi Cornel & CornelTopoexim.
Cadastrul, care urmează să fie prezentat astăzi, mai arată că lafinalul lui 2010 existau 0,88 arbori pe cap de locuitor înCapitală, în condiţiile în care recomandarea Uniunii Europeneprivind acest indicator este de 3.
Oraşul Sheffield din Marea Britanie, spre exemplu, consideratunul dintre cele mai verzi din Europa, are circa 5 arbori perlocuitor, potrivit spinsheffield.com.
"Nu stăm chiar atât de rău la capitolul arbori şi spaţii verzi,însă în general ne place să ne autoflagelăm. Chiar dacă suntemdeparte de recomandarea UE la arbori, cel puţin în ceea ce priveştesuprafaţa de spaţii verzi per locuitor, suntem destul de aproape decerinţele europene", spune Valeriu Manolache, director general alTheotop, una dintre firmele care
s-au ocupat de Cadastrul Verde. Astfel, media pe Bucureşti estede 23,21 metri pătraţi de spaţii verzi per locuitor, în condiţiileîn care, până la finalul lui 2013, Bucureştiul va trebui să aibă 26de metri, potrivit cerinţelor europene.
"Discuţiile privind dispariţia spaţiilor verzi sunt relativneîntemeiate, mai degrabă ar trebui să fim preocupaţi de obiectivulde a creşte suprafaţa lor", explică Manolache.
Cadastrul Verde monitorizează doar spaţiile verzi şi arborii depe domeniul public, însă Manolache estimează că ar mai existaîncă aproape 400.000 de arbori şi pe domeniile private dinCapitală. În ultimii 20 de ani, suprafeţele cu spaţii verzi aufluctuat puternic, numai în ultimii patru ani acestea dublându-sepractic, până la 4.512 ha în 2010. "Dacă în 2006 existau 1.862 hade spaţii verzi (excluzând parcurile şi grădinile - n.red.), în2010 am ajuns la 4.512 ha. Nu au apărut spaţii noi, singuraexplicaţie privind acest fenomen fiind faptul că datele raportatede administraţiile locale către Institutul de Statistică au fosteronate", spune Manolache. Reprezentanţii Direcţiei de Mediu aPrimăriei Municipiului Bucureşti nu au putut fi contactaţi până laînchiderea ediţiei pentru a comenta asupra strategiilor de creşterea numărului de arbori şi a spaţiilor verzi, precum şi asupramodului în care vor folosi acest Cadastru Verde.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
