Muller este al doilea "Nobel" cu radacini romanesti, insa primulscriitor care cucereste atat de ravnitul Premiu Nobel pentruLiteratura.
Inainte de decernarea premiului, Muller, a carei cota la caselede pariuri crescuse considerabil miercuri (decernarea premiilorNobel este o afacere buna pentru casele de pariuri, dar si pentruedituri), declara ca singurul avantaj al acestui premiu sunt banii- aproximativ 1 milion de euro pentru castigator.
Ca lucrurile nu stau deloc asa o arata concurenta pentru aobtine acest premiu, o concurenta in care intra guverne, asociatii,iubitori de literatura.
Editura Polirom, care i-a tradus si publicat Hertei Muller, de-alungul vremii, trei carti cauta ieri prin depozite volumele sale,in conditiile in care in sase dintre librariile din centrulBucurestiului, ieri la pranz, nu exista niciun titlu din opera deacum celebrei scriitoare.
Cand, in 1987, a plecat definitiv din Romania, Herta Muller (56de ani) era deja un scriitor cunoscut, nu numai publicului, dar siSecuritatii.
Prima ei carte publicata ("Tinuturile Joase", 1982) a aparutciopartita de cenzura, dar a avut succes in strainatate cand a fostpublicata integral (la Berlin).
Apoi scrierile sale au fost interzise in Romania deSecuritate.
Spectrele Securitatii
Anul trecut, intr-un interviu pentru Evenimentul zilei, HertaMuller spunea ca, la peste 20 de ani de la plecarea din Romania, sesimte inca urmarita si ca romanii nu traiesc nici acum intr-o taralibera.
Tot anul trecut, cu ocazia unei conferinte pe care o tinea laTeatrul National ("E mereu aceeasi zapada si mereu acelasi neica"),Muller facea o comparatie intre deportarea mamei sale in UniuneaSovietica (mama ei a stat cinci ani intr-un lagar din Ucraina), in1945, si propriu-i exil in Germania aproape 50 de ani maitarziu.
Un scriitor exilat - asta s-a simtit Herta Muller toataviata.
Herta Muller s-a nascut pe 17 august 1953, la Nitchidorf, langaTimisoara. In 1987, ea a emigrat in Germania, fiind dupa aceea oprezenta apreciata la superlativ in spatiul literaturii in limbagermana, dar si in toata Europa.
De la data stabilirii ei in Germania, Muller a fost distinsa cunumeroase si importante premii germane si internationale. Printreacestea se numara premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) siJoseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) si celinternational - "IMPAC Dublin" Literary Award (1998).
Din 1999, ea a fost nominalizata de trei ori, din parteaGermaniei, pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel pentruLiteratura.
In Romania, la editura Polirom au aparut volumele "Regelese-nclina si ucide" (2005), "Este sau nu este Ion" (2005) si"Animalul inimii" (editia a II-a, 2006).
"Cu o zi inainte ca ea sa castige Nobelul am inceput discutiipentru ultima sa carte", spune Bogdan Alexandru Stanescu,reprezentantul Polirom.
Tatal, luptator in Waffen-SS, mamadeportata
Parintii Hertei Muller au fost membri ai minoritatii vorbitoarede limba germana din Romania. Tatal ei a luptat in armata Waffen-SSin timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Multi romani germani au fost deportati in Uniunea Sovietica in1945, inclusiv mama Hertei Muller, care a petrecut cinci aniintr-un lagar de munca in Ucraina. Multi ani mai tarziu, in"Atemschaukel" (2009), Muller a descris exilul romanilor denationalitate germana in Uniunea Sovietica.
Intre 1973 - 1976, Muller a studiat limba germana si literaturaromana la Universitatea din Timisoara. In aceasta perioada, ea afost asociata cu Aktionsgruppe Banat (Grupul de actiune din Banat),un cerc de tineri autori de limba germana, care, in opozitie cudictatura lui Nicolae Ceausescu, a cautat libertatea deexprimare.
Dupa terminarea studiilor, Herta Muller a lucrat ca traducatorla o fabrica de masini in perioada 1977 - 1979, fiind concediataatunci cand a refuzat sa fie un informator pentru politia secretadin Romania. Dupa concedierea sa, scriitoarea a fost hartuita deSecuritate, lucru care o urmareste si astazi si constituie unuldintre firele naratiunilor ei.
Herta Muller a debutat cu o colectie de povestiri, intitulata"Niederungen" ("Tinuturile joase" - 1982), care a fost cenzurata inRomania.
Doi ani mai tarziu, ea a publicat versiunea necenzurata inGermania si, in acelasi an, volumul "DrŸckender Tango" inRomania.
Presa din Romania dictaturii comuniste a fost foarte critica laadresa scrierilor Hertei Muller, insa presa germana le-a primitfoarte pozitiv.
Cartile Hertei Muller au fost interzise in Romania, iar in 1987,ea a emigrat in Germania impreuna cu sotul ei, scriitorul RichardWagner.
In prezent, Muller traieste in Berlin. Din 1995, ea este membraa Deutsche Akademie fŸr Sprache und Dichtung (Academia pentru Limbasi Poezie) in Darmstadt.
In anul 1999, Herta Muller a fost nominalizata de guvernulgerman la Premiul Nobel pentru Literatura. In anul 2008, a fostnominalizata pentru a doua oara, tot din partea Germaniei, pentruacelasi prestigios premiu literar pe care l-a cucerit anul acesta.Cartile sale, poezie, proza, memorii, sunt traduse in peste zecelimbi straine.
Al doilea "Nobel" cu radacini romanesti
Herta Muller este a doua personalitate cu radacini romanesticare primeste un premiu Nobel. Este de remarcat insa ca niciunuldintre laureati nu era in Romania cand a primit premiul.
George Emil Palade (nascut in Romania si plecat in SUA) a primitNobelul pentru medicina in 1974. Elie Wiesel, nascut in Romania, aprimit si el Nobelul pentru pace in 1986.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentrueconomie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocaziaimplinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiileau fost create dupa moartea inginerului suedez Alfred Nobel,inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
