Eveniment

În sfârşit avem guvern! CV-urile miniştrilor din guvernul Ciucă: au terminat facultatea pe când erau părinţi, au schimbat partidele sau meseria nu se potriveşte cu ministerul

În sfârşit avem guvern! CV-urile miniştrilor din guvernul Ciucă: au terminat facultatea pe când erau părinţi, au schimbat partidele sau meseria nu se potriveşte cu ministerul

Autor: Florentina Niţu

26.11.2021, 00:07 2405

Au facultăţi în domenii diferite faţă de porto­fo­liile ministerelor pe care au ajuns să le ţină în braţe, au terminat facultatea în vreme ce erau părinţi, au trecut pe la mai multe partide pentru a-şi găsi calea ori nu au CV-uri publice, aşa arată detaliile, grosso modo, despre unii dintre cei mai importanţi miniştri din guvernul Ciucă.

 

Adrian Câciu, ministru al finanţelor

► La 23 de ani, în 1997, Adrian Câciu şi-a luat licenţa în Relaţii şi Afaceri Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar apoi a făcut un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regională, după care s-a specializat în elaborarea politicilor de dezvoltare economică naţională şi europeană pentru mediul antreprenorial din România, se arată pe blogul său, pentru că nu există în spaţiul public un CV. Pe profilul său de pe LinkedIn scrie că este economist din 2020, iar în perioada 2017 – 2019 a fost director de dezvoltare în cadrul companiei Rising Power, iar din 2019 a fost senior partner la Ava Policy, cu cod CAEN de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, deţinută de Daniel şi Valentin Botănoiu. Daniel Botănoiu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în timpul celui de-al doilea mandat al lui Petre Daea şi are şi businessuri în domeniul agricol.

 

Alexandru Rafila, ministru al sănătăţii

► A terminat în 1987, la 26 de ani, Facultatea de medicină la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, iar după rezidenţiat a devenit doctor în microbiologie. Şi-a început activitatea cu acte în regulă în 1999 ca medic primar în medicina de laborator, iar din 2016 a devenit medic primar în Microbiologie Medicinală, prin ordin al Ministerului Sănătăţii de reînfiinţare a specialităţii, după ce în 2015 a devenit consilier personal pentru sănătate publică al ministrului sănătăţii, la momentul respectiv Patriciu Achimaş-Cadariu, un candidat independent. Apoi, a devenit şef al laboratorului de microbiologie al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş„ până în decembrie 2020. De asemenea, a ocupat şi funcţii administrative, fiind din 2001 până în 2005  director la Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti, iar în timpul crizei financiare şi economice (2008-2009) a fost consilier personal pentru politici de sănătate al ministrului sănătăţii, la vremea respectivă fiind Ion Bazac de la PSD. Totodată, încă din 1992 a început să predea la Facultatea de medicină la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, începând ca asistent, iar acum este profesor la disciplina Microbiologie. El a intrat în politică în 2010, în PSD.

 

Adrian Ionuţ Chesnoiu, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale

► A studiat la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti Facultatea de drept, cu specializarea Ştiinţe Juridice în perioada 2001 – 2005 şi a urmat un masterat în Investigarea Fraudelor, cât şi un masterat în Managementul Activităţilor de Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. A mai făcut cursuri de Introducere în Securitatea Naţională, Relaţiile Diplomatice şi Securitatea Globală, Formarea Înalţilor Funcţionari Publici şi Management de Proiect. Şi-a început activitatea profesională în 2005, la 23 de ani, imediat după terminarea facultăţii, la Ministerul de Interne, unde a fost ofiţer specialist timp de şase ani, apoi a fost timp de un an director general la o firmă de consultanţă juridică din Bucureşti, al cărei nume nu este menţionat în CV, apoi a fost timp de un an director de cabinet al unui secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, când ministru a fost Daniel Constantin, de la ALDE. După aceea, a fost din nou, timp de un an, director general la o firmă de consultanţă juridică din Bucureşti, al cărei nume nu este menţionat în CV. Din 2017 până în mai 2020 a fost director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), iar apoi timp de cinci luni a ocupat postul de administrator public la primăria din Caracal, judeţul Olt şi la finalul anului trecut a fost numit preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.

 

Florin Spătaru, ministrul economiei

► La vârsta de 51 de ani, Spătaru are „excelente aptitudini în a discuta cu o paletă variată şi largă de oameni cu diverse niveluri de educaţie, în scopul transmiterii satisfăcătoare de mesaje, de a se face înţeles şi de a aduna informaţiile relevante de la toate persoanele implicate“ şi, totodată, are „abilitatea de a-şi impune şi a-şi exercita autoritatea în mod natural în aşa fel încât să menţină în permanenţă deschis canalul de comunicare şi feedback cu subordonaţii, colaboratorii şi superiorii“, se arată în CV-ul noului ministru al economiei, de la PSD. El este inginer în construcţia de nave, terminând la 25 de ani Facultatea de mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, unde a urmat apoi un master în inginerie şi arhitectură navală, iar apoi a mai făcut o facultate în cadrul aceleiaşi universităţi, de Contabilitate şi informatică de gestiune, iar în 2009 a început un doctorat în contabilitate la Academia de Studii Economice din Bucureşti, pe care însă nu l-a încheiat. Cei mai mulţi ani i-a lucrat ca inginer pe Şantierul Naval Damen Galaţi, unde în perioada 2004 – 2009 a ocupat postul de director economic, apoi de la începutul lui 2009 a devenit vicepreşedinte şi din luna octombrie a aceluiaşi an şi director de resurse umane şi afaceri corporatiste.

 

Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei

► Cu o diplomă de inginer în Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti obţinută la 23 de ani, în 1991, şi un titlu de doctor obţinut în 2000, Cîmpeanu ajunge să ocupe pentru a treia oară fotoliul de ministru al educaţiei, după ce a schimbat trei partide politice, mutându-se de-a lungul vremii de la ALDE la Pro România şi apoi la PNL. CV-ul său este foarte bogat, fiind autor/coautor a 18 cărţi/capitole în cărţi/manuale şi autor/coautor a 112 articole ştiinţifice, în timp ce a fost şi cadru didactic universitar şi mai apoi decan la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, dar şi secretar general al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), viceprim-ministru al Afacerilor Interne, prim-ministru interimar al Guvernului României în noiembrie 2015, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei, membru în Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport din  Senatul României, membru şi preşedinte al Comisiei pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din Senatul României.

 

Marius Budăi, ministrul muncii

► Ministrul muncii a muncit mult, la propriu, până să finalizeze studiile universitare. La 36 de ani, el a fost licenţiat în economie, după ce a urmat Facultatea de finanţe la Universitatea Spiru Haret din Capitală. Din 2007, cu un an înainte să termine facultatea, a avut funcţia de administrator la o companie de alimentaţie publică, Prim's Food din Botoşani, pe care a condus-o doi ani. Curios este faptul că înainte de a avea studii universitare, în perioada 2004-2006 şi apoi, în 2008, a fost consilier parlamentar şi şef de cabinet în Camera Deputaţilor, iar în 2009 a fost numit director al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale din Botoşani. Mai târziu, în perioada 2013 - 2016 a fost director executiv al Casei Naţionale de Pensii Publice şi din noiembrie 2018 până în noiem­brie 2019 a fost ministrul muncii şi justiţiei sociale, în guvernul Dăncilă.

AFACERI DE LA ZERO