♦ Vulnerabilităţile economiei din criza anterioară nu mai sunt valabile acum, spun reprezentanţii FMI într-un interviu acordat ZF. ♦ „Pachetul de măsuri fiscale este un pas înainte, dar nu va fi suficient pentru a aduce bugetul pe linia de plutire“ şi este nevoie de eliminarea scutirilor, reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi taxe mai mari pe proprietate.
Dacă în 2009 România a ajuns în corzi din cauza datoriei externe pe termen scurt prea mari şi a rezervei valutare prea reduse, astăzi poziţia externă a României este mult mai solidă, sunt de părere reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
Ei au vorbit, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, despre poziţia internaţională a României şi despre finanţele publice ale ţării, care înseamnă, în cazul de faţă, capacitatea ţării de a se finanţa.
„În acest moment, nu vedem acele slăbiciuni pe partea externă (din 2009 – n. red.), care erau factorul principal la acea vreme. Deci, este o situaţie foarte, foarte diferită“, spune Jan Kees Martijn, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România.
În 2009, România a fost nevoită să apeleze la un împrumut şi implicit la un acord cu FMI pentru că pieţele financiare vedeau datoria externă pe termen scurt prea mare, iar rezerva valutară prea mică. Deşi acum raportul dintre cele două este asemănător, din datele pe care le analizează FMI poziţia României este mult mai stabilă. Nici deficitul de cont curent mare (intrările de valută din ţară versus ieşiri) nu este o problemă în acest moment, chiar dacă este la 9% din PIB, pentru că se finanţează din fonduri europene şi din investiţii străine directe şi nu din datorie, mai sunt de părere reprezentanţii Fondului.
„Finanţarea deficitului este formată din granturi de la UE şi investiţii străine directe. Deci, în mare parte este finanţat fără datorii. Şi acest lucru face o diferenţă uriaşă în ceea ce priveşte vulnerabilitatea creată de acest deficit al contului curent. Dacă un deficit al contului curent de 9% ar fi fost finanţat cu datorii, am fi foarte îngrijoraţi“, a mai spus Martijn în cadrul interviului.
Cu toate acestea, deficitul bugetar rămâne o vulnerabilitate, chiar dacă guvernul a venit cu un pachet de măsuri fiscale care să mai atenueze minusul. În opinia FMI, este nevoie de măsuri suplimentare şi primele trei măsuri numite de Martijn au fost eliminarea scutirilor, reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi taxe mai mari pe proprietate.
„Reforma care a fost implementată acum ajută în ceea ce priveşte veniturile, dar nu reduce cu adevărat sectorul de microîntreprinderi. Doar le impozitează mai mult. Noi am sugera o reformă mult mai formatoare prin reducerea pragurilor şi asigurarea că avocaţii sau contabilii nu ar putea folosi o microîntreprindere ca vehicul pentru a evita impozitarea regulată.“
