Promisiunile Guvernului legate de alocarea unor sume substantiale pentru investitii nu s-au materializat in primele patru luni ale anului, dupa cum arata executia bugetara, iar dinamicile divergente ale cheltuielilor de capital si de personal reflecta acumularea unor dezechilibre serioase, considera analistii.
Guvernul a anuntat inca de la preluarea mandatului intentia de a aloca aproximativ 20% din buget pentru investitii, dar Ministerul Finantelor a anuntat recent ca sumele alocate in primele patru luni pe aceasta destinatie reprezinta doar 20,3% din estimarile anuale, respectiv 1,5% din PIB. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, spune ca dupa cum arata executia bugetara pe primele patru luni, nu pare a se fi materializat inca promisiunile guvernului. Ea crede ca singura solutie pentru atingerea tintei de deficit impusa de FMI pe primul semestru este reducerea substantiala a cheltuielilor de capital, respectiv continuarea neglijarii investitiilor in infrastructura nationala.
Acordul stand-by convenit de autoritatile de la Bucuresti cu FMI pe o perioada de doi ani urmeaza sa fie publicat in urmatoarele zile la Washington. Acordarea asistentei financiare de 12,95 mld. euro pentru Romania a fost conditionata de implementarea unor masuri privind reformele structurale si tinte obligatorii de indeplinit privind indicatorii macroeconomici. Tintele de deficit bugetar pentru jumatatea anului si primele noua luni convenite initial au fost modificate usor, de la nivelul de 12,13 mld. lei la 14,5 mld. lei si, respectiv, de la 17,63 mld. lei la 18,6 mld. lei.
Cheltuielile de capital, investitiile, au inregistrat una dintre cele mai ample scaderi in primele patru luni, de aproape 25% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, pana la 4,3 mld. lei (1 mld. euro). In schimb, cheltuielile de personal au avansat cu 50% in intervalul ianuarie - aprilie, la 17 mld. lei.
Realizarea unui program de investitii publice presupune capacitate administrativa si parcurgerea mai multor etape birocratice, o mare parte din banii alocati pe acest segment ajungand sa fie cheltuiti spre finalul anului. In schimb, salariile si pensiile majorate inghit imediat sumele din buget.
"Dinamicile, complet divergente, ale celor doua categorii de cheltuieli reflecta acumularea unor dezechilibre serioase. Cu toate ca in cazul investitiilor exista asa-numitul lag (intarziere), reducerea cu 25% a cheltuielilor de capital arata ca exista serioase ramaneri in urma in domeniul demararii investitiilor publice, ca parghie fundamentala a programului anticriza", a comentat pentru ZF Lucian - Liviu Albu, directorul general al Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane. Albu si-a exprimat speranta ca in perioada urmatoare "actiunile economice" suportate prin buget vor creste, impulsionate si de acordul semnat recent cu organismele financiare internationale.
In ceea ce priveste cheltuielile de personal, Albu apreciaza ca "sporirea fabuloasa" a acestora reprezinta un semnal de alarma, care ar trebui sa conduca la accelerarea reformarii sectorului public, la diminuarea la maxim a cheltuielilor "neeconomicoase". "Dimensiunea "armatei birocratice" ar trebui corelata in primul rand cu veniturile bugetare, probabil unul dintre scopurile vitale in aceasta perioada de criza, ale sectorului public".
Pe de alta parte, Laurian Lungu, managing partner al firmei de cercetare si analiza Macroanalitica, spune ca in conditiile in care veniturile sunt in scadere, Guvernul este oarecum constrans sa "tina investitiile pe loc pana se echilibreaza situatia, evolutia cheltuielilor".
"Cheltuielile se duc inainte din cauza efectelor retroactive ale masurilor initiate de fostul Guvern. Sunt cheltuieli rostogolite din spate. Majorarile salariale au fost stabilite de Guvernul Tariceanu, iar efectele se vad acum, inclusiv pe salarii. In mai si iunie intra in vigoare noile masuri ale Guvernului Boc. Situatia o sa se imbunatateasca. Sa speram ca in ultimele doua trimestre vor incepe sa se aseze lucrurile."
Si Finantele au explicat ca majorarea cheltuielilor de personal fata de aceeasi perioada a anului precedent este o consecinta a majorarilor salariale aprobate in 2008.
Pentru o mai buna disciplina a exercitiului bugetar Romania a acceptat, in cursul negocierilor cu FMI si Comisia Europeana pentru acordarea de asistenta financiara, anumite tinte trimestriale ale deficitului, limita stabilita pentru sfarsitul anului fiind de 24,6 mld. lei.
Laurian Lungu sustine ca daca am iesi din tintele de deficit bugetar negociate cu Fondul Monetar International, "ar fi pacat sa se ia de la investitii", insa nici cresterea fiscalitatii nu ar fi o solutie.
"Cheltuielile de personal continua sa inregistreze cresteri net superioare ratei inflatiei, desi ni s-a promis ca se va renunta la o parte din primele acordate sectorului public si toate acestea in conditiile in care multe companii private au operat diminuarea salariilor sau a bonusurilor, ca parte a programului de cost cutting implementat in conditiile crizei economice actuale", a precizat Hancila.
In acelasi timp, veniturile bugetare continua sa scada ca urmare a declinului consumului care ar fi trebuit compensat, conform promisiunilor executivului de la inceputul anului, de imbunatatirea gradului de colectare si impozitare a economiei gri.
In opinia lui Albu, deficitul bugetar de 1,8% pe primele patru luni nu este chiar asa de alarmant, insa scaderea severa a veniturilor, daca nu va fi stopata, poate deveni periculoasa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
