România este pregătită să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai.
Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.
„România este o ţară ambiţioasă, criteriile de aderare la euro sunt îndeplinite. Întregul proces trebuie realizat corespunzător, însă este nevoie şi de un consens politic. Avem un drum lung şi dificil de parcurs până la realizarea acestui obiectiv. Poate fi considerat un interval rezonabil, până la aderare, data de 1 ianuarie 2019“, a declarat Mugur Isărescu la Cluj, în cadrul conferinţei ştiinţifice anuale a economiştilor români din mediul academic din străinătate.
Guvernul Ponta a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro. Precedenta dată pentru adoptarea euro era 1 ianuarie 2015 de pe vremea guvernului Boc. România a ajuns la un „consens politic“ în ceea ce priveşte aderarea la zona euro, atât preşedintele, cât şi primul-ministru anunţând că ţinta poate să fie 2019.
Isărescu spune că principalele condiţii pentru a beneficia de avantajele adoptării euro sunt îndeplinirea durabilă a criteriilor de convergenţă nominală şi nu accidentală, forţată sau temporară, atingerea unui nivel relativ ridicat de convergenţă a venitului pe locuitor anterior intrării în zona euro, respectiv eficacitatea noului cadrul instituţional al zonei euro în prevenirea şi combaterea dezechilibrelor care ameninţă evoluţia economică. Guvernatorul BNR a afirmat că un prim pas pentru adoptarea euro este aderarea la Uniunea Bancară. „Trecerea la moneda euro antrenează în mod automat statutul de membru al Uniunii Bancare. Chestiunea apartenenţei la Uniunea Bancară rămâne doar una de alegere a momentului“, a spus Isărescu. În ceea ce priveşte oportunitatea unei amânări a intrării în Uniunea Bancară până la momentul adoptării euro, guvernatorul consideră că este de preferat ca România să intre cât mai repede în această uniune pentru a putea participa din interior la construcţia unui mecanism căruia oricum va trebui să i se alăture.
Uniunea Bancară este un proiect de creare a unui cadru uniform de reglementare şi supraveghere la nivelul UE susţinut de trei piloni din care numai unul, introducerea mecanismului unic de supraveghere a băncilor, a prins contur până acum. Stabilirea unui mecanism unic de rezoluţie şi implementarea unei scheme unice de garantare a depozitelor bancare în cadrul Uniunii Bancare sunt ceilalţi doi piloni, care continuă să ridice probleme de negociere şi de armonizare a poziţiilor diferitelor state.
Isărescu spune că România a rămas singura ţară „ambiţioasă“ dintre statele estice ale Europei care şi-a fixat o dată pentru aderarea la euro, în condiţiile în care Bulgaria, Polonia, Cehia sau Ungaria şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.
„Avantajele adoptării euro au devenit mai puţin evidente, iar costurile mai vizibile în contextul crizei financiare şi economice mondiale. Apartenenţa la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de finanţare“, a menţionat Isărescu. Guvernatorul BNR a mai spus că pieţele au reînceput să evalueze riscul în funcţie de circumstanţele specifice fiecărei ţări, iar trenarea creşterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare comercială.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung.
O ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante trei ţări din zona euro. România îndeplineşte deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) şi rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013).
’’N-am cum să vorbesc despre dinamica actuală a economiei, BNR se fereşte să intre în orice dispută politică’’, a răspuns Mugur Isărescu, fiind întrebat cum comentează scăderea PIB-ului în ultimele două trimestre.
Mugur Isărescu a participat la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), organizată la Cluj de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară.
Mugur Isărescu a fost avizat în unanimitate de comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe-bănci din Parlament pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, cu o perioadă de cinci ani, poziţie pe care o ocupă de 24 de ani. Doctor în Ştiinţe economice, Isărescu este guvernator al BNR din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.
