Rata dobânzii la creditele în lei va continua să scadă, pe toate segmentele, odată cu rata inflaţiei, crede guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
"La creditele în lei nu sunt atât de pesimist ca presa. Dacă ne uităm la trendul pe termen mai îndelungat dobânzile la creditele în lei, din ianuarie 2009 până în prezent, scăderea este evidentă. Din mai 2010, înainte de majorarea TVA, dobânzile mai degrabă au fluctuat în sus şi în jos, în condiţiile în care erau multe motive să crească în contextul creşterii TVA".
Speranţa guvernatorului de ieftinire a creditelor în lei nu este confirmată de piaţă, ultimele date indicând o reluare de către bancheri a trendului de majorare a dobânzilor după patru luni de scăderi.
Confruntându-se cu o bătălie acerbă pentru resurse, băncile au majorat dobânzile la depozite şi, imediat, şi pe cele de la credite, ca să-şi păstreze marja de câştig. La lei, dobânzile la depozite au ajuns chiar şi la 8%, iar la credite ratele nominale depăşesc 11%, ceea ce înseamnă că dobânzile respective trec de 13-14%. Inflaţia a coborât la 3,55% pe an în octombrie faţă de 8% acum un an.
Ieftinirea creditelor, chiar şi la lei, pare puţin probabilă pentru viitorul apropiat întrucât băncile trebuie să-şi acopere şi pierderile pe care le au din cauza creditelor neperformante.
BNR a redus în noiembrie dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 6% pe an, după un an şi jumătate în care dobânda a fost "îngheţată", însă analiştii băncilor au susţinut că mişcarea este insuficientă pentru a genera o ieftinire a creditării.
La euro situaţia este la fel. La depozite se oferă între 3 şi 4%, iar creditele pornesc de la 5-6% şi ajung la dobânzi efective de 8-12%. Din cauza crizei zonei euro, băncile locale primesc tot mai puţine resurse financiare în euro de la "mamele lor" de la Viena, Atena, Londra, Amsterdam şi Paris. Băncile locale au fos trimise în piaţa românească să găsească resurse şi de aceea oferă dublu sau triplu faţă de cât este nivelul de referinţă. Pentru companiile foarte bune, cu afaceri care stau în picioare în orice moment dobânzile cerute de bancheri la împrumuturi sunt de 2-4% la euro. La lei, băncile cer dobânda de referinţă - ROBOR plus 1,5 puncte procentuale, adică rezultă un cost de 6-7%.
De la izbucnirea crizei în octombrie 2008, creşterea creditării pentru susţinerea economiei a fost infirmată lună de lună de rezultate. Menţinerea dobânzilor la credite la un nivel ridicat i-a alungat pe clienţi din bănci. În aceste condiţii, bancherii s-au ocupat mai mult cu reeşalonarea şi refinanţarea împrumuturilor către companii şi populaţie. De fapt, a fost o plimbare a clienţilor şi a creditelor de la o bancă la alta. Neîncrederea oamenilor în viitorul economiei îi face să stea departe de bănci şi să-şi amâne achiziţiile cât pot de mult.
Cu toate că timp de trei ani cursul de schimb a fost stabil mişcându-se între 4,1 şi 4,35 lei/euro, ameninţarea continuă că ar putea urma o depreciere substanţială a monedei naţionale a mai pus o "cărămidă" la sentimentul de neîncredere.
"Cursul de schimb s-a dovedit relativ stabil în condiţiile în care am avut tensiuni evidente în zona euro care s-au reflectat în deprecieri mult mai importante ale monedelor din Europa estică", a menţionat Isărescu.
Banca Naţională a luptat în aceşti ani de criză pentru menţinerea unui curs stabil având în vedere că 65% din împrumuturile acordate sunt în euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
