România i-a notificat pe ceilalţi membri NATO că intenţionează să-şi nominalizeze preşedintele drept candidat pentru funcţia de secretar general al alianţei de apărare, potrivit unor oficiali europeni, a scris agenţia de presă Bloomberg, la finalul săptămânii trecute, citând surse din cadrul Alianţei Atlanticului de Nord.
Preşedintele României îşi încheie mandatul, al doilea mandat de şef al statului, în decembrie, prin urmare nu prea mai are nimic de făcut decât să iasă la pensie. Născut în 1959, preşedintele ar mai avea doar şase luni pentru a îndeplini baremul standard pentru pensionare. Dar, în ultimele zeci de ani, în Europa şi America nivelul de trai, deci şi speranţa de viaţă, au crescut atât de mult încât devine aproape indecent să mai ieşi „la pensie“ la 65 de ani. În Statele Unite, pentru funcţia supremă se luptă doi „moşi“, unul de 81 de ani (Biden) şi altul cu doar trei ani mai mic (Trump). Dictatorul Rusiei (Putin) are 71 de ani şi, în martie, va câştiga un nou mandat şi încă cine ştie mai câte dincolo, pentru că e puţin probabil să moară ca Stalin, la 75 de ani. Stalin a murit pentru că s-a înecat în propria-i vomă după o beţie cumplită, dar Putin nu bea.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO al cărui mandat de sfârşeşte în toamnă este şi el în pragul pensionării (are aceeaşi vârstă cu a lui Iohannis), doar că el şi-a asigurat viitorul, va deveni guvernatorul Băncii Naţionale a Norvegiei, la finalul mandatului la şefia NATO, deja prelungit de două ori din cauza războiului din Ucraina. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, are
74 de ani şi nu s-ar da în lături pentru un alt mandat, dacă „Parlamentul votează“, cum singur spune. Deci se poate să ai o viaţă activă la nivel înalt, nu doar să sapi grădiniţa cu flori, şi după vârsta de pensionare. Aşa că preşedintele Iohannis încearcă marea cu degetul ca să vadă ce posibilităţi are pentru că, după două mandate prezidenţiale, este greu să te întorci la umila sarcină de profesor, deşi meseria de profesor este cea mai nobilă din meseriile acestei lumi.
Potrivit Bloomberg, Iohannis, susţinut de guvernul Ciolacu (PSD) vizează poziţia de secretar general al NATO, în locul lui Jens Stoltenberg.
Nominalizarea preşedintelui Klaus Iohannis, notează sursa citată, va complica eforturile celorlalţi aliaţi de a-l instala pe premierul olandez demisionar Mark Rutte (57 de ani) ca viitor şef al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Rutte rămâne însă favoritul clar pentru acest post, întrucât SUA, Germania şi Marea Britanie îl susţin pentru a conduce alianţa formată din 31 de membri odată ce mandatul secretarului general Jens Stoltenberg se va încheia, în octombrie.
Unii membri de pe flancul estic al alianţei au refuzat să dea undă verde, deoarece fac presiuni pentru o mai mare reprezentare a regiunii în funcţii de conducere în cadrul organizaţiei.
Biroul de presă al preşedintelui Iohannis nu a răspuns nici presei româneşti nici presei străine, la apelurile telefonice prin care se solicitau comentarii. Un purtător de cuvânt al lui Rutte a declarat că este de competenţa aliaţilor NATO să decidă asupra viitorului secretar general şi a refuzat să facă alte comentarii.
Oficialii europeni şi americani au declarat că împingerea României ar prelungi probabil doar procesul înainte ca Rutte să câştige în cele din urmă candidatura.
