„Cel mai important indicator la care mă uit este evoluţia numărului de angajaţi în economie. Toate propunerile noastre de schimbări legislative şi ale Codului fiscal vizează îmbunătăţirea acestui indicator“, afirmă ministrul de finanţe Darius Vâlcov.
Ministrul susţine că încasările din CAS au scăzut doar cu 3,5% pe prima lună din an, ceea ce ar fi un semn bun având în vedere micşorarea contribuţiilor sociale cu 5%, introdusă în octombrie 2014.
„Dacă acest ritm va continua, este posibil ca la sfârşitul anului să fie absorbită scăderea CAS-ului şi încasările să fie la acelaşi nivel ca în anul anterior.“
Ministrul afirmă că veniturile la bugetul consolidat sunt cu 600 de milioane de lei mai mari în ianuarie faţă de ceea ce a fost bugetat pentru această lună, iar cheltuielile de bunuri şi servicii sunt în scădere cu 15%. Per total, veniturile la bugetul general consolidar au crescut cu 4,5% în ianuarie 2015 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 18,4 mld. lei, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 7,8%, până la 14.857 miliarde de lei.
Ca urmare, luna ianuarie s-a închis cu un excedent de 3,5 miliarde de lei, adică 0,5% din PIB-ul estimat pentru 2015 la 709,7 miliarde de lei. În 2014, PIB-ul a fost de 674 mld. lei.
Strategia ministrului prevede ca pentru anul acesta să fie cheltuiţi banii încă din cursul anului şi nu în ultima lună din an, cum se întâmpla până acum. În 2014, bugetul a încheiat pe excedent de 0,2% din PIB la 11 luni, însă în decembrie a ajuns la 1,9% din PIB.
Astfel, este prevăzut ca la sfârşitul semestrului unu din 2015 să se înregistreze un deficit bugetar de 1,7% din PIB, faţă de 1,83% din PIB cât trebuie să fie deficitul bugetar la finalul anului 2015.
Pentru 2016, ministrul încearcă să ajungă la un acord cu Comisia Europeană privind o acceptare a unei creşteri a deficitului bugetar cu 0,5% din PIB pentru investiţii în infrastructură.
„Dacă am putea introduce această creştere a deficitului, am putea finanţa în mod direct spre exemplu autostrada Comarnic-Braşov cu bani de la bugetul de stat împărţiţi în 2 ani, câte circa 0,5% din PIB în fiecare an (în total 1,1% din PIB, adică circa 8 miliarde de lei- n.red. )“, a spus ministrul.
În ceea ce priveşte nivelul redus al încasărilor la bugetul consolidat relativ la PIB, adică 32-33% din PIB, cel mai jos din Uniunea Europeană, ministrul spune că e foarte greu să ai reduceri de taxe şi să majorezi ponderea în PIB a veniturilor bugetare.
Există însă riscul ca în 2015 să introducem noi taxe pentru a acoperi golul din reducerea CAS?
„Este exclus să introducem noi taxe. Dimpotrivă, după primele două-trei luni de execuţie bugetară, dacă vom vedea că suntem peste ceea ce am bugetat, vom evalua scăderile taxelor“, spune ministrul.
El susţine că România va avea o creştere economică de peste 3% în 2015, dar că nu am fost „lăsaţi“ să prevedem venituri mai mari în buget. „În loc să laşi banii să meargă şi să se rotească în economie, îi ţii în adormire pentru că eşti nevoit să fii prea pesimist la venituri.“
Ministrul Vâlcov afirmă că România are nevoie de o creştere economică de peste 5% pe an pentru a recupera decalajele faţă de ţările dezvoltate.
Ministrul susţine că dacă ar avea de ales între scăderea TVA, anularea taxei pe stâlp sau a supraaccizei la benzină, ar alege scăderea TVA.
„Creşterea economică este inhibată de nivelul mare al unor taxe precum TVA. TVA de 24% este mult peste media de 21% de la nivel european.“
Ministrul afirmă că a cerut ANAF ca până luni să-i prezinte o informare privind existenţa sau nu a unor persoane rezidente în România cu conturi în Elveţia de sute de milioane de euro, despre care au raportat recent investigaţii jurnalistice.
„Nu am primit nicio informare în acest sens până acum, nici de la serviciile secrete, nici de la alte instituţii ale statului.“
Ministrul afirmă că pentru 2015 obiectivul principal este republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, ale căror proiecte de lege vor fi adoptate până la sfârşitul lunii februarie în guvern si apoi vor fi trimise în Parlament.
De asemenea, ministrul Vâlcov afirmă că va lucra la cadrul legislativ necesar pentru noile redevenţe pentru resursele minerale (petrol, gaze) care au expirat la 31 decembrie 2014.
Discursul său la acest capitol este în linie cu cel al premierului Victor Ponta şi cu al predecesorului său la Ministerul de Finanţe, Ioana Petrescu.
„Trebuie să fim atenţi la situaţia pieţei, la ceea ce ne dorim în viitor, să aducem alte companii în România care să contribuie la crearea de locuri de muncă. Nu este neapărat o lege de majorare a redevenţelor, nu sunt adeptul creşterii de taxe la acest capitol.“
