„În anul 2014 a fost pentru prima dată când necesarul de finanţare al statului s-a situat sub 10% din PIB (9% din PIB) de la începutul crizei economice şi financiare, iar în anul 2015 a reprezentat 8,8% din PIB. Şi pe termen mediu necesarul de finanţare va continua tendinţa descrescătoare de la 9% din PIB, cât se estimează pentru anul 2016, la 6% din PIB în anul 2019“, au estimat ieri Finanţele.
Anul trecut Finanţele au făcut împrumuturi noi pentru rostogolirea datoriei şi acoperirea deficitului de 61 de miliarde de lei, reprezentând sub 9% din PIB. În 2012 un astfel de efort a însemnat împrumuturi noi de 91 de miliarde de lei, peste 15% din PIB. De remarcat este în această perioadă şi scăderea puternică a randamentelor la titlurile de stat pe piaţa internă şi pe piaţa externă, ceea ce ajută pentru că înseamnă pe termen scurt un efort mai mic pentru acoperirea deficitului, plata dobânzilor şi rostogolirea datoriei. Dacă în 2009, de exemplu, randamentul pe piaţa primară a titlurilor de stat emise pe piaţa internă era de 10% la toate împrumuturile, în iunie 2016 titlurile pe şase luni au fost achiziţionate la o dobândă de 0,45%, iar pe 10 ani de 3,22%. În euro dobânda la titlurile româneşti este de aproximativ 3% pentru maturităţi pe zece ani.
Însă nu neapărat căderea dobânzilor a condus la reducerea necesarului de finanţare, ci atenuarea semnificativă a deficitului bugetar de la 9,5% în 2009 (pe metodologie europeană), la 0,7% din PIB în 2015 pe metodologia ESA şi 1,4% din PIB pe cash. Cea de-a doua situaţie fericită care a condus la scăderea necesarului de finanţare a fost extinderea maturităţilor.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, îşi aminteşte: „La începutul lui 2013, când JPMorgan a inclus România în indicele JPMorgan GBI-EM Index Series, cererea pentru titlurile de stat româneşti pe termen lung a crescut foarte mult şi, astfel, a fost posibilă extinderea maturităţilor, lucru care ajută foarte mult“. De atunci România s-a împrumutat în valută pe 20 şi chiar pe 30 de ani, lucru la care nici nu ar fi visat înainte.
Însă, odată cu majorarea deficitului, va creşte şi necesarul de finanţare.
„Maturităţile lungi îi vor ajuta în continuare pe cei de la Finanţe, dar în 2016 deficitul bugetar creşte foarte mult, prin urmare creşte şi necesarul de finanţare“, explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Dacă ministerul de resort spune că necesarul de finanţare rămâne ca pondere în PIB sub 9% în 2016, se întâmplă pentru că PIB ar urma să avanseze puternic. Anul trecut, din necesarul total de finanţare spre acoperirea deficitului s-au dus 10 mld. lei. Cum anul acesta deficitul va fi de 3% din PIB, necesarul pentru acoperirea lui va fi de aproximativ 22 mld. lei, adică dublu faţă de 2015. Creşterea economică solidă de 4,2% va masca însă acest lucru, dacă raportăm necesarul de finanţare la PIB.
Ministerul Finanţelor a făcut precizările despre necesarul de finanţare în scădere încercând să-şi susţină poziţia potrivit căreia datoria publică nu scapă de sub control. Finanţele spun că nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2016 este sustenabil, de 39,1% din PIB, iar pe termen mediu se estimează că se va situa sub 40% din PIB.
„Perspectiva de creştere moderată a datoriei guvernamentale şi de menţinere la un nivel sustenabil se datorează atât creşterii economice estimate la o medie anuală de cca 4,5%, menţinerii cursului leu/euro relativ stabil, dar şi unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3,0% din PIB, în perioada 2017-2019“, susţin Finanţele. Nu acelaşi lucru crede Comisia Europeană, potrivit căreia deficitul va depăşi anul viitor 3,8% din PIB, iar datoria va sări de 40% din PIB în 2017 şi de 60% din PIB în 2026.
