Eveniment

Negocierile cu FMI au ajuns din nou într-un punct nevralgic. Energia este „mărul discordiei“. Discuţiile continuă şi astăzi

Negocierile cu FMI au ajuns din nou într-un punct nevralgic. Energia este „mărul discordiei“. Discuţiile continuă şi astăzi

Autor: Claudia Medrega

09.02.2015, 00:07 673

Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversă­rilor a ajuns din nou într-un punct nevralgic, de această dată „mărul discordiei“ fiind energia.

Neînţelegerile dintre autorităţile româ­ne şi experţii FMI şi ai Comisiei Europene vizează în principal Complexul Ener­getic Hunedoara şi liberalizarea pre­ţului la gaze pentru populaţie, după ce la primele evaluări ale acordului disputele au fost legate în principal de acciza supli­men­tară la carburanţi şi, ulterior, de reducerea CAS.

Rămâne de văzut dacă în urma nego­cierilor experţilor internaţionali cu pre­mierul Victor Ponta vom mai avea sau nu acord cu FMI. Acordul este practic „sus­pendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de re­du­cere a CAS. Primele două evaluări ale acor­dului stand-by preventiv au fost realizate în prima parte a anului 2014.

Pentru Complexul Energetic Hune­doara, care acoperă circa 7% din consumul de energie la nivel naţional, există deja o ce­rere în instanţă pentru declanşarea insol­ven­ţei. Compania, înfiinţată în 2012 şi contro­lată de Departamentul pentru Energie, a avut în 2013 pierderi de 150 mil. lei şi datorii de peste 750 mil. lei, în timp ce veniturile au depăşit 1 mld. lei. Strategia de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara a fost aprobată de guvern în martie 2013. Iar ope­raţiunea urma să fie efectuată prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni. Privatizarea complexului Hunedoara nu a fost lipsită de interes. Compania ameri­cană Quintana Minerals Corporation a so-lici­tat printr-o scrisoare de intenţie trans­misă Departa­mentului pentru Energie mai multe informaţii despre firma de stat, fiind interesată de privatizarea producă­torului de cărbune şi electricitate Complexul Energetic Hunedoara.

WikiZF: Profilul companieiComplexul Ener­getic Hunedoara

Negocierile autorităţilor române cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene urmau să se finalizeze la sfârşitul săpătămânii tre­cute, fiind programate întâlniri cu toţi mi­niştrii. Vineri, „sediul central“ al negocie­rilor s-a mutat  la Ministerul Finanţelor, unde au venit la discuţii cu experţii externi oficiali de la mai multe ministere importante precum cel al Energiei, al Transpor­turilor, Justiţiei, Muncii, Sănătăţii, Econo­miei, Dezvoltării şi Fondurilor Europene. Mi­nis­trul energiei Andrei Gerea a trebuit să re­vină şi sâmbătă la discuţii la Ministerul Finanţelor, în condiţiile în care nu a ajuns vineri la un acord cu reprezen­tanţii FMI şi ai Comisiei Europene. Însă, nici sâmbătă nu s-a ajuns la un consens. Decizia privind Com­plexul Energetic Hunedoara şi libe­ralizarea preţului la gaze pentru populaţie şi alte subiecte pentru care nu s-a ajuns la un acord ar urma să fie luată astăzi, după ce delegaţia FMI-CE se va întâlni cu premierul Victor Ponta, susţin surse apro­piate discuţiilor.

În ceea ce priveşte preţurile la gaze, experţii Comisiei Europene aşteaptă o soluţie în condiţiile în care nu a existat o aprobare de „îngheţare“ a procesului. Po­tri­vit calendarului convenit cu partenerii in­ter­na­ţionali, România trebuia să majoreze preţul final al gazelor destinate populaţiei cu 2% de la 1 octombrie şi 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creşterea tarifului reglementat pentru gazele din producţia internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut şi la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majo­rarea preţului la gazele pentru populaţie cu 2% de la 1 aprilie şi cu încă 3% de la 1 iulie 2015. Fostul ministru delegat pentru energie Răzvan Nicolescu declara în decembrie 2014 că are acordul Comisiei Europene pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei până în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată până la 1 iulie 2015, însă informaţia nu a fost confirmată de oficialii europeni.

Nicolescu explică într-o postare pe Facebook că persoana de la Comisia Europeană cu care a discutat, atunci când era ministru, despre amânarea liberalizării la gaz natural pentru populaţie a fost comisarul pentru energie din acel moment, Gunther Oettinger. „Ideea era ca până la data de 1 iulie 2015 România să vină cu un alt calendar de liberalizare mai suportabil pentru populaţie şi care să ţină cont de noile realităţi economice (preţ internaţional la titei/gaz în scădere). Aceste discutii au fost confirmate si printr-o scrisoare transmisă de noul comisar pentru energie Miguel Cañete autorităţilor române la mijlocul lunii ianuarie 2015“, scrie Nicolescu.

Un alt subiect pentru care nu a existat consens a fost programul „Prima maşină“.

CE şi FMI ar fi cerut să se renunţe la programul „Prima maşină“, iar guvernul a transmis că nu va renunţa şi în şedinţa de guvern de marţi va fi introus spre aprobare plafonul de garanţii de 350 mil. lei şi va fi prelungit termenul pentru înscrierea băncilor în program.

În cazul CFR Marfă autorităţile au con­venit cu delegaţia FMI-CE reluarea proce­su­lui de privatizare. Ioan Rus mi­nistrul trans­porturilor, a spus că CFR Marfă a tre-cut pe profit, iar elementul important în pro­cesul de priva­tizare a companiei nu este vi­teza cu care este vândută, ci preţul pe care sta­tul l-ar putea obţine.

„CFR Marfă este în situaţia de a angaja un consultant juridic, du­pă care urmează consultantul de tran­zacţie şi procesul în sine. CFR Marfă este în acest moment o companie adusă pe profit, nu mai este o companie pe pierdere, ca şi CFR Călători, ca şi CFR Infrastructură. Toate trei sunt în acest moment pe profit. Îi vom reduce şi mai mult costurile şi vom creşte veniturile, astfel încât, până la mo­mentul privatizării, să aibă preţ la vânzare. Nu este importantă viteza cu care vindem ceva ce ne aparţine, ci preţul la care vindem. E ca şi la domnişoare: nu e când şi-a propus să se mărite, ci când vrea unul să o ia de soţie“, a declarat Rus după negocierile cu FMI.

AFACERI DE LA ZERO