Eveniment

Negocierile pe contractele care au secat Hidroelectrica de 1,5 mld. euro sunt pe sfârşite

Negocierile pe contractele care au secat Hidroelectrica de 1,5 mld. euro sunt pe sfârşite

Autor: Roxana Petrescu

23.04.2012, 00:05 1386

Negocierile dintre Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, şi posesorii de contracte directe sunt pe final, după mai bine de zece ani de zile în care sub ochii tuturor guvernelor, ai premierilor, miniştrilor economiei şi finanţelor, conturile companiei au fost ocolite de profituri de circa 1,5 mld. euro. Surse din piaţă spun că există şanse ca unele contracte să fie reziliate.

La finalul anului trecut, Hidroelectrica, cel mai de preţ activ al statului român, a trimis tuturor beneficiarilor de con­tracte încheiate în afara bursei de energie OPCOM o noti­fi­care privind intenţia de reziliere a contractelor de livrare a energiei electrice.

Cum era însă de aşteptat, majoritatea nu au acceptat să-şi decupleze priza legată direct la cea mai ieftină energie din ţară, numai 4 companii fiind eliminate din lista de clienţi ai produ­că­torului de energie: Luxten, Patinoarul Braşov, CNH şi Com­pania Naţională a Sării. Acestea însă luau numai o mică parte din energia hidro, cantităţile mari fiind achi­zi­ţio­nate de zece companii: Alro, Elsid Titu, Electro­car­bon Sla­tina, Elec­tro­­magnetica, Energy Holding, Alpiq Romin­dus­tries, AlpiqRomEnergie, EFT Ag, Euro PEC, EFT România.

Ce vrea statul?

După refuzul companiilor de a renunţa la contracte, au fost demarate negocierile, Hidroelectrica având în plan creşterea semnificativă a preţului, reducerea obligaţiilor con­trac­tuale anuale de livrare a energiei şi reducerea duratei con­trac­telor. Reprezen­tanţii companiei au declarat recent că dacă nici aceste negocieri nu vor avea rezul­tatele dorite, vor fi declan­şate procedurile legale pentru încetarea acestor con­tracte. Potrivit unor surse din piaţă, negocierile se apropie de sfârşit, existând şanse ca unele dintre contrac­te­le direc­te să fie reziliate, ceea ce înseamnă că nu s-a ajuns la nicio înţele­gere în ur­ma discuţiilor. De altfel, pen­tru prima dată a fost cerută şi o opinie din partea Mi­nis­te­ru­lui Justiţiei privind po­si­bi­li­ta­tea rezilierii acestor contrac­te.

"Negocierile sunt pe final. Acum se colectează ulti­me­le propuneri. Sunt aştep­tate ulti­mele oferte de la com­panii. Co­misia se întâlneşte şi eva­luează aceste oferte. Sen­zaţia mea este însă că o mare parte dintre contracte vor fi rezi­liate", au spus surse din piaţă.

Contactat de Mediafax, directorul general al Hidro­elec­trica, Dragoş Zachia, nici nu a confirmat şi nici nu a infirmat această informaţie. Rezilierea contractelor directe ale Hidro­elec­trica ar elibera 70% din toată energia produsă de com­panie care acum este vândută la preţuri confidenţiale către cele zece com­panii enumerate mai sus.

Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost sem­nate în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro Slatina. De-a lungul timpului, firme bine conectate la mediul po­litic aşa cum este Energy Holding, companie pusă pe pi­cioa­re de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al in­dus­tri­ilor Dan Ioan Popescu, şi-au cuplat priza la cea mai ief­tină ener­gie din ţară şi astfel au făcut peste noapte bani. În cei zece ani de zile, aceste contracte directe au iscat reacţii poltice acide, au generat acuzaţii de subminare a economiei, liste în­tregi de directori sau miniştri fiind puşi sub acuzare. În ciuda acestor declaraţii, "băieţii deştepţi" formaţi în jurul com­paniei nu au avut de suferit, ba chiar mai mult, în 2010 con­trac­tele unora dintre ei au fost prelungite prin acte adiţionale până în 2018.

ZF a încercat să calculeze profiturile la care compania a renunţat în cei zece ani de zile de când îşi vinde energie la preţuri mult mai mici comparativ cu cele din piaţă.

Pornind de la informaţiile publicate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, de la preţurile medii realizate pe platformele de tranzacţionare ale bursei de energie OPCOM, de la declaraţiile oamenilor politici, aşa cum au fost cele ale şefului statului Traian Băsescu sau cele mai recente ale FMI, sau de la datele publicate de unii clienţi ai Hidroelectrica, calculele arată o pierdere de cel puţin 1,5 mld. euro în cei zece ani de zile, bani care ar fi putut intra în conturile Hidroelectrica dacă firma şi-ar fi tranzacţionat energia în mod transparent. La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO