Raţiunea ar impune statului ca puţinele resurse pe care le are să le direcţioneze spre investiţii şi nu spre zugrăvirea bisericilor sau construirea de săli de sport în sate în care oamenii nu au după ce bea apă. În două emisiuni consecutive "După 20 de ani", difuzate sâmbătă şi duminică de Pro TV, Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri români şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care controlează grupul Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale de peste 1 mld. euro, îşi întâlnesc opiniile când vine vorba despre creşterea economică şi riscul derapajelor bugetare: creşterea economică va fi modestă, drept urmare inteligenţa politică, acea inteligenţă ce trebuie pusă în slujba proiectelor naţionale, ar trebui să fie mai vie decât oricând. Dar va fi?
Important este să creşti, dar la fel de important este: cu cât?
Şi Negriţoiu şi Ţiriac cred că România va înregistra o creştere economică, dar subliniază încă o dată că important este procentul de creştere.
Mişu Negriţoiu reiterează că suntem în faţa unei perioade de mare volatilitate, premisele pe care construieşti bugetul pentru 2012 sunt şi ele aşezate pe nisipuri mişcătoare pentru că nu ştii, din cauza turbulenţelor externe, care va mai fi dimensiunea finanţării, drept urmare trebuie să-ţi laşi o marjă de mişcare. El susţine însă că este nevoie de multă transparenţă în construcţia bugetară şi trimite aici la lecţia Greciei, care a ajuns unde a ajuns tocmai pentru că a "măsluit" cifrele bugetului.
Dar, adaugă Negriţoiu: "Cred că România este mai matură, inclusiv la nivel politic se conştientizează nişte procese, şi cred că a avut şi un oarecare noroc, eu îl numesc noroc, cu programul cu FMI în ultimii doi-trei ani şi are elementele de bază ale unei creşteri economice modeste, moderate. Cred în 2%, 2-2,5%".
Însă, subliniază bancherul, aceast procent nu este suficient şi trebuie găsite soluţii pentru a ieşi din faza avansurilor modeste, care înseamnă creşteri doar pentru că, statistic, nu avem scădere.
În legătură cu aceeaşi problemă, Ţiriac susţine: va exista creştere economică, dar nu va putea fi comparată cu cea din ultimii ani. Omul de afaceri pune şi el problema valorii creşterii PIB-ului, pentru că poţi să creşti, statistic, dar această creştere să nu aibă nicio însemnătate majoră: "Creşterea economică este de la 0,01% la 9%, cât aveam acum câţiva ani. Cred că vom avea creştere economică".
În martie trecut, pe acelaşi post de televiziune şi tot la emisiunea "După 20 de ani", Ion Ţiriac, acum în vârstă de 72 de ani, unul dintre cei mai bogaţi români care şi-a construit un imperiu cu o cifră de afaceri de peste 1 mld. euro pe an în jurul unui holding cu interese în bănci, asigurări, leasing, auto, imobiliar, susţinea că, deşi nu crede într-o revenenire a economei în 2011, în 2012 "vom începe să plutim". Optimismul său era cu atât mai mare cu cât ţinea de logica structurii economiei româneşti, aflată în siajul celei din Vest: "Singura veste bună - spunea Ţiriac în martie 2011 - este că noi avem atât spaţiu de recuperat, încât în momentul în care Europa îşi revine oarecum, ţările emergente, cum suntem noi, dar în special noi, o să avem mult mai mult de mâncat din bucata de caşcaval decât ceilalţi".
Lucrurile s-au schimbat dramatic între timp, iar Ţiriac admite acum: "Credeam că în 2012 (...) ne merge ceva mai bine. Din păcate nu cred că este cazul. Românul trebuie să strângă centura".
Omul de afaceri mai spune că Guvernul trebuie să ia măsuri împreună cu mediul de afaceri, să comunice cu el pentru a identifica problemele.
De altminteri, lipsa dialogului a fost un reproş pe care mediul de afaceri l-a făcut constant politicienilor. Pentru că mediul privat a primit criza în plex. În jur de 35.000 de firme cu afaceri de peste 11 mld. euro au intrat în insolvenţă în timpul crizei, cei mai afectaţi fiind antreprenorii români întrucât nu au avut susţinere ca şi multinaţionalele.
De ce nu se văd investiţiile statului, deşi ele sunt importante?
În aceeaşi vreme, România a pierdut 13 mld. euro în PIB, dar şi aşa, investiţiile pe care statul le-a făcut şi despre care Negriţoiu arată că nu sunt deloc mici, nu se văd, practic, şi nu aduc valoare adăugată economiei.
Negriţoiu are şi o explicaţie: "Dacă vorbim de prioritizarea investiţiilor publice, se pare că banii îi folosesc cine are tocuri mai înalte sau cine are voce mai ridicată (...) Politicienii trebuie să se gândească că nu zugrăvitul bisericilor este prioritatea României. Prioritatea României sunt locurile de muncă. România nu are bani puţini pentru investiţii publice, în ciuda impresiei publice că nu avem bani, şi toată lumea zice să creştem investiţiile şi infrastructura. La 34% din veniturile românilor sunt alocaţii pentru infrastructură chiar multe. Nu sunt prioritizate".
Vorbind tot de cheltuielile Guvernului, Negriţoiu atrage atenţia la eventualele derapaje: "Cel mai prost scenariu pentru economie şi pentru România cred că este derapajul cheltuielilor bugetare. Altfel, eu nu văd riscuri pentru anul viitor".
Pe de altă parte, el aduce în discuţie o problemă discutată în ultima vreme în contextul crizei din zona euro, anume data de aderare a României la moneda unică.
Potrivit lui Negriţoiu, România ar trebui să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, pentru că nu este credibilă, în condiţiile în care zona euro se redefineşte şi nicio altă ţară nu vorbeşte de aderare.
"Noi învăţăm din asta (experienţa Greciei - n.r.), adică ne uităm la Grecia şi zicem: când au adoptat euro a fost un proces de window dressing şi au mai ajustat nişte cifre ca să se încadreze în criteriile de la Maastricht. Noi am învăţat ceva din asta? Până la urmă menţinem aceleaşi obiective pe care le aveam înainte de recesiune. Deci, lumea este în frământare, se schimbă complet şi noi ne menţinem proiectul de adoptare a euro în 2015. E mai puţin naiv?"
Negriţoiu spune că înţelege de ce se menţine obiectivul aderării la euro în 2015: "Se menţine ca o ancoră, ca să nu zic sperietoare, pentru programele interne, pentru că altfel, probabil, se intră în cheltuieli fără limită".
În urmă cu nici două săptămâni premierul Emil Boc a anunţat, după o întâlnire la BNR cu specialiştii, la care a participat şi guvernatorul Mugur Isărescu, că România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro şi se va concentra pentru a păstra nivelul deficitului, al datoriei publice şi al inflaţiei în limitele stabilite, conform prevederilor europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Mişu Negriţoiu, director general al ING Bank România
România are un potenţial de creştere economică de 2-2,5% anul viitor (...) motoarele rămânând industria, serviciile şi agricultura, deşi aceasta din urmă este volatilă.
Cel mai prost scenariu pentru economie şi pentru România cred că este derapajul cheltuielilor bugetare. Altfel, eu nu văd riscuri pentru anul viitor.
Dacă vorbim de prioritizarea investiţiilor publice, se pare că banii îi folosesc cine are tocuri mai înalte sau cine are voce mai ridicată (...) Politicienii trebuie să se gândească că nu zugrăvitul bisericilor este prioritatea României. Prioritatea României sunt locurile de muncă.
România nu are bani puţini pentru investiţii publice, în ciuda impresiei publice că nu avem bani, şi toată lumea zice să creştem investiţiile şi infrastructura. La 34% din veniturile românilor sunt alocaţii pentru infrastructură chiar multe. Nu sunt prioritizate.
România ar trebui să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, pentru că nu este credibilă. Nici vorbă de aderarea la euro în 2015.
Ion Ţiriac, proprietarul Ţiriac Holdings
Credeam că în 2012 (...) ne merge ceva mai bine. Din păcate, nu cred că este cazul. Românul trebuie să strângă centura.
Creştere economică după părerea mea o să ai. Dar creşterea economică e de la 0,01% până la 9%, cât aveam acum cinci ani. Avansul PIB nu se va compara cu cel de acum câţiva ani.
În eventualitatea unor noi împrumuturi, sper că autorităţile vor direcţiona fondurile pentru investiţii, în special în infrastructură.
Guvernul trebuie să ia măsuri pentru mediul de afaceri, cu care trebuie însă să se consulte periodic pentru identificarea problemelor.
Leul a fost foarte supraevaluat în ultimii trei-patru ani. Noi am crescut puterea leului enorm, nu ştiu de ce, pentru că n-am exportat mai mult. Leul ajunsese la cât? La trei şi...? Era ridicol. Intrăm într-o zonă oarecum mai normală, şi dacă stăm undeva pe-aici, la 4,2-4,3, poţi să-ţi calculezi, pentru că noi tot plătim în euro afară. Noi suntem importatori, n-avem nevoie. Pe noi ne interesează mult mai mult ce exportăm, adică să facem ceva cu exportul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
