„În ceea ce priveşte temele de sustenabilitate pentru forţa de muncă, trebuie să existe o echipă care să se ocupe de temele de sustenabilitate care să răspundă direct boardului. Primul pas ar trebui să fie o analiză de materialitate, de identificare a temelor materiale de interes din punct de vedere nonfinanciar, iar asupra acestora compania trebuie să acţioneze în viitor.“
Pe termen lung, sustenabilitatea va fi parte a ADN-ului de business, nu va mai fi vorba doar de a respecta anumite regulamente europene sau despre conformarea la anumite standarde, este de părere Ovidiu Popescu, director, Energy, Sustainability & Climate Change, KPMG în România.
„Aşa cum companiile depun rapoarte financiare, vor fi raportări standardizate în format electronic cu standarde specifice de sector, ceea ce va crea o competiţie între jucătorii din acelaşi sector, deci nu e vorba doar de compliance şi respectarea legislaţiei, pe termen lung sustenabilitatea va fi parte a ADN-ului de business“, a spus el în cadrul conferinţei ZF/KPMG în România: „Piaţa muncii – cum îşi pot păstra companiile flexibilitatea, continuând să fie productive.“
Raportarea de sustenabilitate se face în România la momentul de faţă în mod obligatoriu pentru companii cu peste 500 sute de angajaţi, conform prevederilor directivei de raportare non-financiară. În 2022 a fost aprobată directiva de raportare corporativă de sustenabilitate care vine cu un set de standarde de raportare noi, mult mai riguroase, mult mai extinse ca scop. Vor fi în scopul raportării un număr de peste patru ori mai mare de companii faţă de cel care este la momentul de faţă, după cum a explicat reprezentantul KPMG.
