Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au audiat ieri 22 de medici şi farmacişti acuzaţi că ar fi eliberat reţete false care ar fi adus un prejudiciu Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de 1,6 mil. lei (350.000 de euro).
Potrivit Mediafax, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru "înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare de mită şi spălare de bani". Conform aceleiaşi surse, cazul s-a înregistrat în urma denunţului unei farmaciste.
Nicolae Solomon, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Bucureşti, a spus că este vorba despre şase farmacii dintr-un lanţ şi despre mai mulţi medici de familie şi specialişti care acţionau în două modalităţi. Solomon nu a dorit să precizeze despre ce lanţ de farmacii este vorba.
Medicii primeau 3-5% din valoarea medicamentelor prescrise
Medicii ar fi prescris medicamente în numele unor pacienţi reali care nu ştiau despre ce este vorba, trimiteau aceste reţete farmaciştilor, care mai departe le duceau spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate.
"Medicii primeau 3-5% din valoarea medicamentelor prescrise", a mai spus Solomon. Ei ar fi primit aceşti bani de la farmacişti, iar la rândul lor, farmaciştii ar fi primit aceşti bani de la angajator.
Potrivit lui Solomon, a doua modalitate în care se opera ar fi constat în prescrierea unor medicamente reale pentru pacienţi reali, dar care ar fi fost "obligaţi" să meargă la anumite farmacii sau ar fi primit direct pastilele de la medic care apoi ar fi trimis reţeta către farmacia agreată.
Şi în acest caz, medicii ar fi primit 3 sau 5% din valoarea prescrierilor, iar conform lui Solomon, prejudiciul total este de 1,6 mil. lei (350.000 de euro).
Potrivit datelor citate de Mediafax, ieri au fost efectuate şase percheziţii în municipiul Bucureşti, după ce în martie 2012, în aceeaşi cauză, au mai fost efectuate 27 de percheziţii domiciliare. Totodată, peste 700 de pacienţi pe numele cărora medicii au eliberat reţete false, fără ca aceştia să fie consultaţi sau să ceară vreun tratament, au fost audiaţi din martie până în prezent, conform aceleiaşi surse.
În România se prescriu lunar peste 3 milioane de reţete, iar la nivelul anului 2011 media unei reţete a fost de circa 130 de lei.
Reţeta electronică, un control mai bun?
Din iulie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a trecut la o nouă modalitate de prescriere, electronică, care determină, potrivit oficialilor instituţiei, un control mai bun în sistem.
Până la finalul anului, reţeta electronică şi cea clasică vor funcţiona în paralel. De la implementare şi până acum au fost prescrise în aceste fel aproximativ 1,3 milioane de reţete.
Prescrierea electronică înseamnă că medicii completează reţetele pe calculator, alegând dintr-o listă predefinită medicamentele şi dozajul corespunzător, apoi vor tipări reţeta pe care o vor înmâna pacientului. Cu aceasta pacientul merge la farmacie, unde i se scanează codul de bare de pe document şi i se eliberează medicamentul. Proiectul reţetei electronice se finanţează din bani europeni, fiind estimat la peste 10 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
