Producţia agricolă de aproape 5 mld. euro îi va da oxigen economiei şi anul acesta

Agricultura va fi şi în 2012 sectorul care îi va da oxigen economiei, pentru al doilea an la rând. Industria cel mai probabil va fi pe minus, ca urmare a contracţiei cererii externe, construcţiile se vor redresa în T2 şi T3, iar comerţul ar putea să crească, influenţat şi de reîntregirea salariilor din sectorul public.

Ultimele estimări înainte de recoltă arată că producţia totală de cereale va fi anul acesta uşor mai redusă decât recordul de anul trecut, fiind în scădere cu 1,4 mil. tone, însă impactul asupra economiei se va apropia de cel din 2011 ca urmare a creşterilor de preţ determinate de cererea mare de pe pieţele interna­ţionale. În 2011 a fost un record al producţiei de cereale din ultimii cinci ani, volumul fiind depăşit de la Revo­lu­ţie încoace doar de cel din 2004. Esti­mările din iunie, ultimele făcute înainte ca recoltele de grâu sau orz să fie strânse în hambare sau preluate de traderi, ara­tă că fermierii vor produce anul acesta 17,9 mil. tone de cereale, în scădere cu 7,2% faţă de 2011. În bani, recolta înseamnă circa 5 mld. euro.

"Estimez că impactul asupra PIB va reprezenta cam 70% din nivelul înregistrat anul trecut. Se va vedea însă lipsa recoltei de rapiţă, care a fost pierdută aproape în totalitate ca urmare a secetei din toamna trecută. Recolta de grâu va fi destul de slabă, dar dacă săptă­mâna viitoare plouă, porumbul se va apropia de producţia de anul trecut", explică situaţia Sorin Dogaru, directorul diviziei de agricultură al InterAgro, un business care exploatea­ză 50.000 ha de teren arabil şi care a avut anul trecut afaceri de 200 mil. euro.

Minusul de 1,4 mil. tone de cereale va fi determinat de recoltele mai mici de grâu sau porumb, arată esti­mările din iunie ale Coceral, organizaţie a traderilor.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, spune că agricultura va avea o contribuţie pozitivă la formarea PIB-ului, însă datorită efectului de bază nefavorabil creş­terea va fi cu o singură cifra, net infe­rioa­ră dinamicii de anul trecut, în scenariul de bază.

"În absenţa unor calamităţi naturale, sec­torul agricol ar trebui să crească în anii ur­mători pe seama investiţiilor consistente, în principal străine, în agricultura româ­neas­că, care are potenţial ridicat de creştere pe termen lung, din cauza slabei dezvoltări a acestui sector şi a creşterii cererii globale pen­tru produse alimentare", spune Hăncilă.

Economia a revenit în recesiune teh­nică în primul trimestru, conform aştep­tărilor, dar analiştii consideră că în T2 s-ar putea înregistra o ameliorare a creşterii economice şi revenirea în teritoriul pozitiv. Cererea externă nu a mai ajutat economia României în primul trimestru, în condiţiile în care tensiunile au continuat să afecteze economia zonei euro - care este piaţa de desfacere pentru cea mai mare parte a exporturilor României.

Volksbank apreciază că în trimestrul doi economia va înregistra cea mai ridicată creştere din acest an, ca urmare a majorării cheltuielilor publice, pe seama alegerilor locale, precum şi datorită unei di­namici pozitive a consumului privat şi a agricul­turii. "Estimăm o creştere reală a PIB de aproximativ 1,5% an/an, pe seama avan­su­lui construcţiilor, agriculturii şi comerţului în T2. În cea de-a doua jumătate a anului ne aşteptăm ca dinamica PIB să mai înce­ti­neas­că, însă să rămână în teritoriu pozitiv chiar dacă ritmul va fi în zona de 0,5% an/an.

Pe de altă parte, Eugen Sinca, analist al BCR, consideră că după producţia ex­cepţională în anul 2011 agricultura ar putea avea o contribuţie zero la PIB în acest an, în cel mai bun caz.

"Estimarea noastră pentru creşterea economică din T2 din 2012 este de 0% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi de 0,7% faţă de T2 din 2011. Industria ar putea avea o evoluţie negativă ca urmare a contracţiei cererii externe, cei mai recenţi indicatori arătând o încetinire a activităţii economice inclusiv în pieţele cheie ale zonei euro, cum ar fi Germania şi Franţa. Pe de altă parte, am putea asista la o re­dre­sare a construcţiilor pe seama in­vestiţiilor private şi a celor bazate pe fonduri eu­ro­pene. Totodată, co­mer­­ţul în retail ar putea să creas­că după anun­ţarea unor ma­jo­rări de salarii în sec­torul public."

Cum va fi recolta agricolă

Recolta de grâu ar urma să se ridice la 6,1 mi­­lioane de tone, cu 15% sub pro­ducţia-record din 2011, declinul fiind pro­vocat de condiţiile meteo nefavorabile de toamna trecută.

Pe plus faţă de prognozele de la începutul anului sunt însă estimările pentru recolta de porumb. Creşterea vine ca urmare a majorării cu 100.000 de hectare a suprafeţelor dedicate acestei culturi. Suplimentarea a apărut pentru că fermierii au însămânţat în această primăvară cu porumb şi o parte din suprafeţele ce au fost dedicate iniţial rapiţei. Seceta din toamna trecută i-a obligat pe fermieri să se reorienteze către porumb după ce o bună parte din rapiţă a fost compromisă.

În acest context, Viorel Matei, preşe­dintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), o orga­nizaţie a fermierilor, subliniază că agri­cultorii ar putea "salva" pentru al doilea an la rând creşterea economică. Deşi recoltele sunt sub vârfurile din 2011, preţurile ar urma să con­tra­balanseze rezultatele din PIB în trimestrul al treilea.

"Influenţa în PIB va fi la un nivel asemănător cu anul trecut şi poate chiar mai mare pe baza preţurilor în creştere. Orzul s-a vândut anul acesta cu 160-165 euro/tonă, iar în 2011 preţul a fost undeva la 140-150 de euro/tonă. La grâu situaţia este asemănătoare. Acum, în plină campanie de recoltare, preţu­rile sunt la nivelul de 160 euro/tonă cu per­spec­tivă de creştere către 180 euro/tonă", a pre­cizat Viorel Matei.

Agricultura a devenit în a doua parte a anului trecut o adevărată vedetă a eco­nomiei după ce acest sector şi-a tu­rat motoarele peste aşteptările ini­ţiale în trimestrul al treilea al anului. La acel moment contri­bu­ţia agriculturii în PIB a crescut cu 11,3%, acest sector fiind unul dintre cele mai importante ele­mente de con­tribuţie la creş­terea econo­mi­că de 2,4% de anul trecut. Per total agri­cultura a adus în economie aproa­pe 19 miliarde de euro, potri­vit datelor Eurostat.

Motorul creşterii a venit în 2011 din avansul recoltelor de cereale şi plante oleaginoase, care acoperă o treime din valoarea totală a producţiei agricole.

Anul trecut recolta de cereale a adus în economie 4,6 miliarde de euro, iar producţiile de plante tehnice şi industriale au valorat alte 4 miliarde de euro. Diferenţa dintre valoarea acestor producţii în 2011 şi cea din anul anterior s-a ridicat la aproape 4 mld. de euro.

Dacă în 2011 contribuţia importantă în PIB a agriculturii s-a produs ca urmare a majorării recoltelor din punct de vedere cantitativ, în acest an datele arată că nivelul contribuţiei în PIB va rămâne solid ca urmare a creşterii preţurilor.

Totuşi, în lipsa unui sistem de irigaţii performant agricultura rămâne un sector greu predictabil, rezultatele finale fiind dependente aproape în totalitate de ploile din această vară.

"Dacă săptămânile viitoare nu plouă, nu cred că mai vorbim de 10 milioane de tone de po­rumb, ci de 5 sau 6 milioane de tone", ex­pli­că Viorel Matei.

Similar, Sorin Dogaru de la InterAgro spune că totul depinde de contextul internaţional şi de cum vor evolua comenzile pentru livrările la export.

"Rezultatul final depinde de piaţă. Dacă vom avea o piaţă bună, venită în special din export, impactul final va fi apropiat de cel de anul trecut. Până acum se vede că avem piaţă bună, preţul la grâu este în creştere de la o zi la alta", concluzionează executivul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels