China şi-a reiterat apelurile pentru o soluţionare politică a conflictului din Ucraina la un an de la invazia Rusiei, în timp ce Beijingul este supus unor presiuni tot mai mari din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi cu privire la parteneriatul său tot mai mare cu Moscova.
Într-un document de poziţie recent publicat, Ministerul de Externe al Chinei a cerut reluarea discuţiilor de pace, încetarea sancţiunilor unilaterale şi a subliniat opoziţia sa faţă de utilizarea armelor nucleare.
"Conflictul şi războiul nu aduc beneficii nimănui. Toate părţile trebuie să rămână raţionale şi să dea dovadă de reţinere, să evite alimentarea flăcărilor şi agravarea tensiunilor şi să împiedice deteriorarea şi mai mult a crizei sau chiar scăparea de sub control", se arată în document.
Documentul în 12 puncte face parte din cele mai recente eforturi ale Beijingului de a se prezenta ca un mediator de pace neutru, în timp ce se străduieşte să echilibreze prietenia sa "fără limite" cu Moscova şi relaţiile tot mai fragile cu Occidentul, pe măsură ce războiul se prelungeşte.
Însă pretenţia de neutralitate a Beijingului este grav subminată de refuzul său de a recunoaşte natura conflictului - pe care a evitat să-l numească "invazie" - şi de sprijinul diplomatic şi economic acordat Moscovei, scrie CNN.
Oficialii occidentali şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistenţă militară letală, o acuzaţie negată de Beijing.
Documentul de poziţie este în mare parte o reiterare a poziţiei existente a Chinei, care includeun îndemn pentru ambele părţi să reia negocierile de pace. "Dialogul şi negocierea sunt singura soluţie viabilă pentru criza din Ucraina", se arată în document, adăugând că China va juca un "rol constructiv", fără a oferi detalii.
Documentul a mai spus că "suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor trebuie să fie susţinute în mod eficient", dar nu a recunoscut încălcarea suveranităţii Ucrainei de către Rusia şi nici măcar nu a menţionat cuvântul "invazie".
Într-o critică abia voalată la adresa SUA, documentul a afirmat că ar trebui abandonată "mentalitatea Războiului Rece".
"Securitatea unei regiuni nu ar trebui să fie obţinută prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare. Interesele şi preocupările legitime în materie de securitate ale tuturor ţărilor trebuie luate în serios şi abordate în mod corespunzător", se arată în document, reluând aparent punctul de vedere al Moscovei, care acuză Occidentul că a provocat războiul prin extinderea NATO.
De asemenea, a părut să critice sancţiunile economice de amploare impuse de SUA şi de alte ţări occidentale Rusiei. "Sancţiunile unilaterale şi presiunea maximă nu pot rezolva problema; ele nu fac decât să creeze noi probleme", a spus acesta.
Documentul subliniază opoziţia Chinei faţă de utilizarea armelor nucleare - o poziţie pe care liderul chinez Xi Jinping a comunicat-o liderilor occidentali anul trecut.
"Armele nucleare nu trebuie să fie folosite şi nu trebuie purtate războaie nucleare. Ameninţarea sau utilizarea armelor nucleare trebuie să fie opusă. Proliferarea nucleară trebuie prevenită şi trebuie evitată criza nucleară", se arată în comunicat.
De asemenea, a avertizat împotriva atacurilor armate împotriva centralelor nucleare sau a altor instalaţii nucleare paşnice.
În decembrie, Putin a avertizat cu privire la ameninţarea sporită a unui război nuclear, iar luna trecută, Dmitri Medvedev, şeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ameninţat că pierderea războiului de către Rusia ar putea "provoca izbucnirea unui război nuclear".
Documentul de poziţie al Chinei a fost discutat pentru prima dată săptămâna trecută de către diplomatul de rang înalt Wang Yi la o conferinţă de securitate la München, în timp ce încerca să prezinte Beijingul ca un negociator responsabil pentru pace în timpul unei ofensive diplomatice de farmec în Europa.
Dar, vorbind înainte ca documentul să fie publicat, experţii care urmăresc de mult timp relaţiile dintre China şi Rusia au declarat că se aşteaptă la puţină substanţă din document, citând spaţiul de manevră limitat al Beijingului.
Alexander Gabuev, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că China nu dispune de "instrumentele pluraliste" necesare pentru a negocia o încetare a focului.
Li Mingjiang, expert în relaţii internaţionale la Şcoala de Studii Internaţionale S. Rajaratnam din Singapore, a declarat că presiunea din partea SUA şi a aliaţilor săi, în special a puterilor europene, a fost principala motivaţie a Beijingului pentru publicarea documentului de poziţie.
"Este puţin probabil ca, în viitorul apropiat, China să fie pregătită să joace un rol de mediere substanţială. Este pur şi simplu foarte dificil pentru China să lucreze în acest sens, deoarece Beijingul trebuie să fie foarte precaut faţă de unele dintre preocupările Rusiei", a spus el.
"Când intri într-un rol de mediere, în mod inevitabil trebuie să îţi exprimi o anumită poziţie cu privire la unele dintre problemele foarte spinoase, cum ar fi Crimeea şi partea de est a Ucrainei", a spus Li.
Exprimarea unei astfel de poziţii ar putea sfârşi prin a supăra Moscova, a adăugat el.
Deocamdată, atât Rusia, cât şi China au prezentat cu entuziasm relaţiile lor strânse.
Wang a vizitat Moscova ca ultimă etapă a turneului său european şi s-a întâlnit miercuri cu Putin.
Putin, care l-a întâmpinat pe Wang cu braţele întinse în momentul în care diplomatul chinez a intrat în sala de întâlniri, a declarat că relaţiile dintre Rusia şi China "ating noi etape importante".
Wang a declarat că cele două ţări "se confruntă adesea cu crize şi haos, dar întotdeauna există oportunităţi într-o criză".
