♦ Pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate bani au fost întotdeauna de la Uniunea Europeană prin fondurile de coeziune, dar problema a fost la execuţia proiectelor de către statul român ♦ De ce nu vine Comisia Europeană în mod direct să facă, de exemplu, un tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi din fonduri europene?
Ziarul Financiar a ridicat această problemă Adinei Văleanu, comisarul european de transport, din România. Funcţia de comisar european este echivalentă cu funcţia de ministru.
„Comisia nu se ocupă cu proiectele de infrastructură în sensul în care să le şi execute sau să le urmărească execuţia. Bugetul Uniunii şi programele ei funcţionează în baza unui tratat şi a unui acord între ţările membre. Eu sper ca lucrurile să se mişte în infrastructura de transport din România, s-a lucrat mult pe porţiuni, de aceea ele nu se văd. De exemplu, acum s-a încheiat cu finanţarea, ultimele 400 mil. euro, s-a încheiat linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu. Sper, sunt în discuţii cu autorităţile din România şi cu cele din Bulgaria să depună proiectul noului pod feroviar şi rutier Giurgiu-Ruse, în paralel cu proiectul cu navigabilitatea pe Dunăre“, a răspuns Adina Vălean întrebărilor ZF.
Decizia de începere a procedurilor de modificare a unui tratat european aparţine Consiliului European, format din şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre. România este reprezentată în Consiliul European, unul dintre cele trei organisme de conducere a UE, de către preşedintele Klaus Iohannis.
Realitatea ultimilor 30 de ani arată că România nu a reuşit, deşi finanţare a existat, să construiască 1.000 de km de autostradă, dar şi cei 995 de km de autostradă de acum sunt majoritatea cioturi de câteva zeci de kilometri. În aceeaşi vreme, harta autostrăzilor din Ungaria arată ca o pânză de păianjen. De asemenea, în România un tren de călători are o viteză medie de 45 de kilometri pe oră, din cauza şinelor vechi de zeci de ani. Transportul feroviar de marfă este, practic, un dezastru, pentru că trenurile merg cu 17 km/h în medie, lucru care pune piedici marilor fabrici din România. Se ştie doar ora la care pleacă trenul cu marfă şi niciodată ora la care ajunge.
Lucrurile încep însă să se mişte, crede Adina Vălean şi dă exemple de proiecte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). „Sunt multe tronsoane de cale ferată care au fost reabilitate. Avem inclus în planul de infrastructură europeană dezideratul de a avea linii de mare viteză între capitalele europene. Avem şi noi introduse nişte specificaţii pentru, de exemplu, tunelul de la Predeal, în pregătirea liniei de mare viteză şi se va face cu aceste specificaţii care să-i poată permite să fie incluse într-o linie de mare viteză.“
Competiţia dintre statele membre ale Uniunii Europene nu mai este pe finanţarea proiectelor ci, mai degrabă, pe companiile care să le execute, a mai punctat Vălean: „E o competiţie pe piaţa aceasta a proiectelor, o competiţie între statele membre, deja numai e pe finanţare cât este pe companii care să fie care să execute proiectele. Sunt foarte, foarte mulţi bani în infrastructură şi sunt foarte multe proiecte. Sper ca şi România să reuşească să fie competitivă şi să livreze în conformitate cu calendarul potrivit. Deci să mai vedem un pic, măcar 2026.“
Din punctul său de vedere, priorităţile infrastructurii de transport din România ar trebui să fie legate de partea feroviară, deşi nevoile sunt foarte mari şi pe partea de transport rutier.
„Nevoile de infrastructură sunt enorme, trebuie văzute autostrăzile cum merg, dar o prioritate cred că trebuie să fie accelerare a investiţiilor în modernizare a infrastructurii feroviare. Acolo nevoile sunt foarte mari, noi şi avem reţea enormă, dar trebuie linii de mare viteză cu feroviar, deci asta cred că ar trebui să fie prioritatea“.
CV Adina Vălean
Experienţă profesională
♦ 2019 - prezent - Comisar european pentru transporturi
♦ 2007-2019 - Deputată în Parlamentul European
♦ 2014-2017 Vicepreşedintă a Parlamentului European
♦ 2004-2007 Deputată în Parlamentul României
♦ 1990 - 1997 Profesor de Matematică, Director Adjunct al Şcolii Medii nr. 143, Bucureşti
Studii
♦ 2005 - 2006 Master în Studii de Integrare Europeană şi Securitate la Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
♦ 1986 - 1990 Facultatea de Matematică la Universitatea din Bucureşti
Limbi străine cunoscute:
♦ Engleză nivel expert
♦ Franceză nivel experimentat
