Eveniment

Sorin Pâslaru, ZF: Nici unii, nici alţii nu sunt mai cumpătaţi şi nici mai competenţi. Ce să-i mai schimbi, cu care alţii? Mai bine îi transformi pe alegători în aleşi, în mod aleator, şi ai terminat bâlciul

Sorin Pâslaru, ZF: Nici unii, nici alţii nu sunt mai cumpătaţi şi nici mai competenţi. Ce să-i mai schimbi, cu care alţii? Mai bine îi transformi pe alegători în aleşi, în mod aleator, şi ai terminat bâlciul
24.09.2020, 00:06 1143

Privind la îmbulzeala candidaturilor pentru alegerile de duminică în care pe listele de consilieri „se strecoară“ tot felul de personaje, stai şi te întrebi: oare oraşele şi comunele n-ar fi mai bine administrate dacă pur şi simplu am alege în mod aleatoriu pe cei care să ne reprezinte local sau la nivel de ţară?

O statistică din urmă cu trei ani arăta că, în Parlament incidenţa cazurilor de anchetaţi penal, condamnaţi sau nu, era de 10 ori mai mare decât cea de la nivelul societăţii. Ca urmare, de ce nu am asigura măcar jumătate din locurile de pe listă pentru cetăţeni aleşi în mod aleator?

La o anumită circumscripţie, aleasă aleator, se ia un pas de 200 de persoane, exact ca la un sondaj de opinie, care de altfel se vor face în această duminică, şi fiecare al 200-lea cetăţean prezent la vot este inclus într-o urnă din care se va extrage ulterior, printr-un nou proces aleatoriu, bine supravegheat, ca la loterie, numele celor care vor face parte din consiliul local. Dacă refuză cineva, se trece la locurile următoare de pe listă. Se vor alege dintre cetăţenii care merg la vot, pentru ca măcar această condiţie a interesului pentru administrarea banilor publici să fie îndeplinită.

Toate acestea pentru că aşa cum s-au desfăşurat lucrurile în ultimii 30 de ani este de presupus că cetăţenii aleşi aleator pentru a conduce urbea ar avea mai mult bun simţ şi aderenţă la realitate decât cei care o conduc în prezent. Spre exemplu, nu trebuie să fii profesor de fizică, aşa cum este Preşedintele, ca să îţi dai seama că linia de cale ferată nou construită dintre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni trebuia făcută de la început dublă şi electrificată. Nici nu mai contează cine a fost ministrul transporturilor în acea perioadă sau ce director a semnat. Este un proiect făcut încă de la început prost. Oricum, a fost o luptă mare în urmă cu 10-15 ani, de când se tot discută această soluţie, pentru a se merge pe varianta legării feroviare între oraş şi Otopeni şi iată că parţial s-a adoptat ideea, dar cu minusuri. Pentru aşa lucrare, mai ales că încă nici nu este gata pentru călători, preşedintele ar fi trebuit să stea acasă. Dar primează interesul electoral.

Se întrec acum în tăiat de panglici şi aruncă bani în stânga şi în dreapta. În ceea ce priveşte pensiile, e o mare învolburare că intră România în faliment dacă intră în vigoare proiectul de lege adoptat în Parlament de creştere cu 40%. Evident că 40% este un procent care nu are legătură cu realitatea economică, însă trebuie spuse câteva lucruri.

În primul rând, preşedintele Iohannis a promulgat această lege în octombrie 2019 şi a cerut explicit guvernului să găsească bani pentru majorarea pensiilor, dând dovadă astfel de un cinism folositor în câştigarea de puncte în alegerile din noiembrie 2019.

În al doilea rând, guvernul actual a construit bugetul pe 2020 pe creşterea pensiilor cu 40%, iar prin OUG a rectificat această creştere de la 40% la 14% chiar şi după intrarea în criză. Păi dacă eram în criză, de ce să mai creşti şi cu 14% pensiile? De ce să creşti pensiile şi să nu măreşti salariile profesorilor cu 14%, care astăzi trebuie să stea faţă în faţă cu inamicul, precum doctorii? Alocăm resurse pentru viitor sau pentru trecut? De fapt, trebuie spus că atunci când se vorbeşte de cheltuiala suplimentară de 40% este vorba de o cheltuială suplimentară de 23%, peste creşterea de 14%, care oricum va fi aplicată dacă legea adoptată în Parlament nu va fi promulgată. Ca să ajungi la o creştere de 40% după ce ai aplicat o creştere de 14%, mai ai nevoie de fapt de o creştere de doar 23%, ca urmare a efectului compunerii procentelor (1,14 x 1,23â1,4). Deci creşterea de care se vorbeşte astăzi care va falimenta România este de 23%, nu de 40%, pentru că însuşi actualul guvern şi-a asumat aproape jumătate din această creştere de 40%. Cu alte cuvinte, jumătatea guvernului de creştere a pensiilor este sustenabilă, dar jumătatea Parlamentului nu e... De fapt, toată creşterea nu este sustenabilă, mai ales într-un an cum este 2020.

În al treilea rând, vorbind la rece, din păcate calculele nu se fac, tehnic vorbind, corect. Se ia în calcul doar impactul brut pe cheltuieli, neafectat de veniturile în creştere din TVA, impozit pe venit şi impozit pe profit care vor surveni ca urmare a acestor injecţii de bani în economie. Lucrurile trebuie spuse şi Casandrele care vedeau România în faliment de acum 5-6 ani trebuie să accepte realitatea calculelor. Ca şi în cazul majorării salariului minim, când umbli la veniturile mici, acestea se văd imediat în consum, pentru că pătura socială cu salarii şi pensii minime îi foloseşte imediat în achiziţii.

Bani de plus 40% la pensii nu sunt, să fie clar. Însă jocul politic şi de-o parte şi de alta este la fel de cinic. Parcă ar fi o partidă de poker unde se licitează şi se supralicitează. Nici unii, nici alţii nu sunt mai cumpătaţi şi din păcate nici mai competenţi, după cum se vede când inaugurează căi ferate de 3 km la standarde de anii ‘70.  Ce să-i mai schimbi, cu care alţii? Mai bine îi transformi pe alegători în aleşi, în mod aleator, şi ai terminat bâlciul.

AFACERI DE LA ZERO