♦ Adrian Câciu, ministrul finanţelor: „Sumele încasate de ANAF în primele 5 luni au fost cu 11,3 mld. lei mai mici faţă de ce s-a declarat.“ ♦ Aprilie, cu doar 18 zile lucrătoare, a tăiat milioane din veniturile companiilor.
Veniturile de la bugetul de stat au revenit în aprilie la creşterea modestă din primele luni din 2023, după ce în martie începuseră să crească şi dădeau speranţe guvernului că bugetul se poate reechilibra. Veniturile nete din TVA, cea mai importantă taxă la bugetul de stat, au scăzut în aprilie, la fel ca veniturile din profiturile companiilor de stat, situaţie care se întâmplă mai degrabă în crize, nicidecum în perioadele de creştere economică cu care se laudă guvernul.
„Practic, veniturile bugetare arată de parcă economia ar fi în recesiune. Să vedem cum vor evolua în continuare. Estimarea pe tot anul arată că ar trebui să crească cu 12,5% faţă de anul trecut. De la 8,6% la 12,5% e cale lungă“, remarcă Bogdan Glăvan, analist financiar.
Din capitolele mari de venituri, doar impozitul pe profit a accelerat şi accizele, dar evoluţia este artificială. De exemplu, termenul de depunere şi deci de plată a impozitului anual pe profit s-a decalat în 2023 din 25 martie în 25 iunie, astfel că şi plăţile efective s-au decalat.
În rest, aşa cum arată analiza pe baza datelor furnizate de Finanţe, veniturile cresc sub inflaţie şi sub indicatorii macroeconomici – consum sau creşterea salariilor, de pildă.
Pe partea de cheltuieli însă, în aprilie lucrurile arată a fi scăpate de sub control. Dacă în primele trei luni din an cheltuielile creşteau cu 14%, o creştere oricum mare faţă de programarea de 9%, în aprilie au accelerat la aproape 20%. Cel mai mare avans este la subvenţii, care au crescut cu 185% în aprilie 2023, faţă de aprilie 2022.
Cu alte cuvinte, cifrele arată limpede: inflaţia şi mai ales preţurile la energie de care s-a bucurat în 2022 au explodat guvernului Ciucă în faţă.
Pe de-o parte, profiturile din companiile de stat, giganţi din energie, au fost departe de 2022. Pe de altă parte, guvernul plăteşte acum şi subvenţiile pentru preţul la energie, măsură pe care a luat-o în 2022, de acolo şi aproape triplarea cheltuielilor cu subvenţiile.
În schimb, cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat sunt duble, una dintre puţinele lucruri cu care se poate lăuda guvernul, iar cheltuiala cu dobânzile s-a temperat la o creştere de 5,3% în aprilie, faţă de avansuri şi de 60% în lunile anterioare. Nu pentru că pieţele financiare ar fi început brusc să aibă încredere în guvern, ci este o chestie pur conjucturală: anul trecut dobânzile creşteau într-un ritm ameţitor şi creşterea de anul acesta este, prin urmare, mai mică prin comparaţie.
În ziua în care s-au publicat datele privind execuţia bugetului la aprilie, mai multe capete au căzut, printre care şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş. Gaura pe care a lăsat-o Heiuş la ANAF înseamnă un deficit de încasare de 9 mld. de lei, diferenţa între cât avea ANAF în buget că va încasa în cinci luni şi cât a încasat efectiv.
„Aceşti bani erau şi sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investiţiilor şi acordării stimulentelor economice şi sociale angajate prin buget şi, în egală măsură, pentru a găsi soluţii suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetăţenii şi companiile româneşti“, spune Adrian Câciu, în mesajul în care a anunţat că interimatul la conducerea ANAF va fi preluat de Nicoleta Cîrciumaru, vicepreşedinte.
Nu este clar în acest moment de unde a venit dezechilibrul din finanţele statului: din încetinirea bruscă a economiei, incapacitatea de încasare de la nivelul instituţiilor, o planificare bugetară proastă sau o combinaţie între aceşti factori. Cert este însă că deficitul bugetar trebuie să scadă anul acesta drastic şi în 2024 să intre la sub 3% din PIB.
Nicoleta Cîrciumaru, noua şefă a ANAF, trebuie să acopere gaura de 11 mld. lei.
► Adrian Câciu, ministrul finanţelor, a numit-o pe Nicoleta Cîrciumaru, fostă şefă a ANAF Bucureşti şi actual vicepreşedinte al ANAF, la conducerea interimară a companiei, după ce Lucian Heiuş şi-a dat demisia. În paralel, a fost demis preşedintele Autorităţii Vamale Române (AVR), Bogdan-Lari Mihei, iar şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi-a dat de asemenea demisia.
► „Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus prim-ministrului numirea în funcţia de preşedinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru şi încetarea mandatului preşedintelui AVR, alături de numirea unui nou preşedinte“, a declarat Adrian Câciu într-un comunicat.
► Nicoleta Cîrciumaru a condus ANAF Bucureşti şi recent a fost numită vicepreşedinte al ANAF, responsabilă cu colectarea veniturilor bugetare. În ultimii ani, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a condus Administraţia Sector 6 a Finanţelor Publice şi apoi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
