Eveniment

Urmează ZF Health&Pharma, 25-26 septembrie 2023. Businessul clinicilor private a crescut de cinci ori într-un deceniu şi a ajuns la 10,3 miliarde de lei anul trecut şi la un profit record de 2,2 miliarde de lei

Urmează ZF Health&Pharma, 25-26 septembrie 2023....

Autor: Mirabela Tiron

18.09.2023, 00:08 472

Cu toată creşterea, paradoxal, România a regresat la starea de sănătate, potrivit Eurostat:  a urcat pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni ce pot fi tratate în 2020, faţă de locul 3 în 2013 şi pe locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, faţă de locul cinci Pe de altă parte, privaţii au investit în performanţa actului medical, în clinici specializate, cu ambulatoriu bine organizat, dar şi în spitale, dotate cu echipamente de înaltă tehnologie (precum robotul Da Vinci) şi fac operaţii de mare complexitate pe inimă, creier şi chiar transplanturi.

Companiile care activează pe piaţa serviciilor medi­cale private, în asistenţa medicală specializată, au raportat anul tre­cut afaceri totale de 10,3 miliarde de lei (2 mld. euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior şi de cinci ori mai mult faţă de acum zece ani, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor transmise de ONRC.

Mai exact este vorba de cifra de afaceri rulată de cele 9.803 firme care activează pe cod CAEN 8622 – activităţi de asistenţă medicală specializată. La acestea se adaugă alte 389 de companii care activează în do­meniul spita­licesc, care au ra­portat afaceri totale de 2,1 mld. lei anul trecut.

Creş­terea accelerată a clinicilor private se datorează şi inaccesibilităţii ambulatoriului de stat. Reali­tatea din teren arată că este tot mai dificil pentru un pacient să găsească în ambu­latoriul de stat un loc pentru consultaţie cu bilet de trimitere, în condiţiile în care cei mai mulţi medici din spitalele de stat aleg să ofere consultaţii la privat la tarife şi de peste zece ori mai mari faţă de suma decontată de Casa de Sănătate. Practic, clinicile private au câştigat în primul rând pentru că oamenii au găsit la acestea medici pentru consultaţii într-un ambulatoriu bine orga­nizat, unde se fac programări prin call-center, dar şi pentru accesul la investigaţii şi echi­pamente moderne. Pe de altă parte, operatorii privaţi au investit în clinici moderne, dar şi în spitale dotate cu echipamente performante, care le permit să realizeze intervenţii chirurgicale de mare complexitate, minim invazive, inclusiv pe  inimă şi pe creier.

Tot în sistemul privat a fost implementat con­cep­tul de „second opinion“, a doua opinie medicală,  unde pa­cientul poate consulta un alt medic specialist în vederea confir­mării diagnosticului.

Privaţii provoacă sistemul public la o mai bună organizare prin toate aceste elemente noi aduse în serviciile medicale.

Datele de la ONRC arată că anul trecut profitul raportat de companiile ce activează în asistenţa medicală specializată a atins un nivel record anul trecut, de 2,2 miliarde de lei, plus 10% faţă de anul anterior şi de 17 ori mai mare faţă de acum zece ani. O consultaţie la pediatrie în cadrul marilor clinici private a ajuns la 340 de lei, iar la cardiologie (cu tot pachetul inclus – EKG, consultaţie şi ecografie cardiacă) tariful a ajuns şi la 800 de lei.

Cu toată creşterea din sistemul privat şi cu bugete duble la Ministerul Sănătăţii şi Casa de Sănătate, paradoxal, România a regresat la starea de sănătate, potrivit Eurostat:  a urcat pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni care pot fi tratate în 2020, faţă de locul 3 în anul 2013 şi pe locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, faţă de locul cinci în 2013. În mod normal mai mulţi bani investiţi în sănătate ar trebui să se vadă şi în îmbunătăţirea  stării de sănătate a populaţiei şi în indicatorii care măsoară acest lucru.

Nu există însă indicatori generali sau nu sunt publicaţi pe site-urile oficiale care să arate anumite îmbunătăţiri ale stării de sănătate a populaţiei ca urmare a alocării unor fonduri din ce în ce mai mari atât din surse private, cât şi din surse publice. Anul trecut, CNAS a avut un buget de 54 de miliarde de lei, aproape de două ori şi jumătate mai mare faţă de 23 de miliarde de lei în 2013, potrivit datelor publice. Şi bugetul Ministerului Sănătăţii a crescut de mai bine de două ori în ultimii zece ani, la 23 de miliarde de lei anul trecut, potrivit calculelor ZF.

„Modul de organizare al sistemului sanitar are impact în aceşti indicatori legaţi de mortalitate. Gestionarea resurselor reprezintă o altă problemă: deşi plătim contribuţii la sănătate nu avem acces la analize şi investigaţii atunci când avem nevoie. Şi  mai este şi acest conflict de interese, cu medicii de la stat care sunt de găsit la consultaţii în privat, unde ajung doar cei care îşi permit să plătească o consultaţie“, a spus Lazlor Lorenzovici, consultant în management sanitar.

Deşi România are 344 de ambulatorii integrate spitalelor de stat (în total fiind 367 de spitale publice), aşa cum numără Statistica, pe teren cele mai multe sunt nefuncţionale, adică pacienţii cu bilet de trimitere nu au acces la serviciile medicale de specialitate pentru că nu găsesc medici care să ofere consultaţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels