Zero fonduri rambursări de la UE pe Transporturi, zero fonduri pe Mediu, zero fonduri pe Programul Operaţional Regional, zero fonduri pe Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), zero fonduri pe Creşterea Competitivităţii Economice, zero fonduri pe Programul Operaţional sectorial Asistenţă Tehnică, 3,88 mil. euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Iată ce au produs Guvernul şi ministerul de resort - Ministerul Afacerilor Europene - în luna august 2012 pe zona de absorbţie a fondurilor europene de coeziune. În vreme ce prognozele de creştere economică sunt ajustate în jos - de la 1,7% în legea bugetului spre 1% în prezent - într-o situaţie în care finanţarea companiilor şi a statului devine extrem de problematică, la nivelul Executivului şi al factorilor de resort nu se observă aproape niciun efort pentru a remedia situaţia.
Dimpotrivă, situaţia fondurilor UE - cele care ar fi trebuit să asigure oxigenul economiei în această situaţie complicată în care banii fie nu sunt, fie sunt foarte scumpi - se înrăutăţeşte de la o lună la alta.
Concret, absorbţia fondurilor UE a avansat în august cu 0,02% faţă de luna precedentă, în condiţiile în care toate programele UE sunt blocate, indiferent de ce declaraţii fac autorităţile. Aceasta rezultă din statistici. Nicio declaraţie de cheltuieli în vederea rambursării banilor folosiţi din resurse interne pentru finanţarea proiectelor declarate eligibile pentru finanţarea europeană nu a fost transmisă Bruxelles-ului în luna august.
Mai sunt ceva mai mult de 3 luni şi anul 2012 se încheie. La şase ani de la integrarea în UE, România a luat sub 10% din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii - aproape 20 mld. euro în exerciţiul financiar 2007-2013. De la începutul anului, de la UE au fost atrase 800 mil. euro, deşi ţinta, până la finele anului, era de aproximativ 3 mld. euro.
Ministrul de resort Leonard Orban este, de câteva luni, cvasiabsent din dezbaterea publică. Promisiunea sa, la preluarea Ministerului Afacerilor Europene, acum un an, de a atrage până la finele lui 2012 20% din totalul fondurilor structurale de la UE (ceea ce înseamnă, în total, 4 mld. euro) nu mai poate fi atinsă în condiţiile în care, la opt luni, totalul sumelor atrase de la UE (rambursări) sunt de 1,86 mld. euro (9,7% din total). Promisiunea sa de a-şi înainta demisia de onoare dacă nu atinge acest procent de 20% nu mai are multă valoare atâta vreme cât ministrul şi-a asigurat un job bănos - el va pleca de la 1 ianuarie viitor la Curtea Europeană de Conturi unde i s-a promis de către premierul Victor Ponta un post pentru următorii şase ani.
Cum rămâne, totuşi, cu România şi cu fondurile UE, cele care trebuia să asigure finanţarea ieftină a economiei, în condiţiile în care banii au devenit din ce în ce mai scumpi şi când bugetul de stat plăteşte, practic, în locul UE?
România a luat în august de la UE 3,88 mil. euro, dar bugetul a plătit către beneficiarii de fonduri UE 113 mil. euro. Nu va mai putea multă vreme să facă acest lucru, pentru că aceşti bani plătiţi şi nerecuperaţi de la UE vin, practic, din împrumuturile cu dobândă de 6-7%, cât este randamentul cerut de pieţe în cazul României.
Ca să se încadreze în ţinta de absorbţie a 20% din totalul fondurilor structurale ale UE, până la finele lui 2012 România trebuia să absoarbă, lunar, aproape 300 mil. euro. De la 300 de milioane de euro lunar, la 3 milioane de euro în august - aceasta este distanţa de la normalitate la dezastru pe zona absorbţiei fondurilor UE. Iar surse din cadrul Comisiei cred că situaţia nu se va redresa curând.
Pe fondul înrăutăţirii situaţiei din Europa, al şanselor slabe de creştere economică solidă, absorbţia fondurilor UE ar fi fost masca de oxigen pusă pe faţa economiei româneşti, care să o ajute să treacă peste această perioadă dificilă.
Datele BNR arată că, în primele şase luni ale anului, datoria externă pe termen scurt s-a redus cu 1,5 mld. euro, dar asta pentru că băncile europene îşi reduc expunerile pe piaţa locală. Temerea majoră este că repatrierea capitalurilor va lăsa economia românească fără finanţare. Ce se va întâmpla în aceste condiţii?
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit săptămâna trecută cu preşedintele Comisiei Europene, Manuel Durao Barroso, iar la plecare, a spus că îi va cere şefului Executivului european prelungirea cu un an a perioadei în care România poate cheltui banii UE (mecanismul "n" plus doi să se transforme în "n" plus 3). Dar surse din cadrul Comisiei spun că acest lucru este imposibil pentru că ar da peste cap programarea bugetară din viitorul exerciţiu financiar 2014-2020. În aceste condiţii, România mai are prea puţin timp pentru a cheltui banii europeni, având în vedere că, în şase ani de la aderare, România a luat de la Bruxelles din fondurile structurale şi de coeziune 1,86 mld. euro, faţă de 19,4 mld. euro care i-au fost alocate în exerciţiul financiar 2007-2013.
Premierul Victor Ponta a mers şi el ieri la Bruxelles şi s-a întâlnit cu acelaşi şef al Comisiei Europene, Durao Barroso, dar problema României este acum alta: situaţia politică.
În aceste condiţii, de câteva luni, despre banii europeni nerambursabili, despre răul provocat economiei de lipsa acestora aproape că nu s-a mai vorbit. Sau dacă s-a vorbit s-a dat vina pe "foştii". Ce va fi pentru viitor, cum pot fi corectate rapid lucrurile, mai nimic.
În vară, Comisia Europeană a transmis Guvernului de la Bucureşti o avertizare serioasă. În contextul în care se discuta despre posibila blocare a Programului Operaţional Regional, de 4,5 miliarde de euro, Comisia Europeană a transmis ambasadorului României la UE că a constatat că planul de măsuri pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene a eşuat, autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare, iar administraţia este paralizată în contextul scandalului politic.
Ce a răspuns Guvernul? Este vorba despre o "abordare generală".
Este regretabil că anumiţi funcţionari au transmis public aceste informaţii cu caracter tehnic, informaţii care fac parte din categoria secretului de serviciu şi care pot dăuna imaginii României, ele neavând caracter de decizie", arătă Guvernul într-un comunicat, în replică la informaţia transmisă de agenţia Mediafax. Înainte de acest comunicat, premierul Ponta era categoric: nu este adevărat!
Iată însă că nu este nicio minciună. Fondurile UE sunt blocate. România nu a transmis Bruxelles-ului în august nicio declaraţie de cheltuieli în vederea rambursărilor banilor folosiţi din resurse interne pe proiectele UE. Cel care plăteşte pentru ca acestea să nu fie complet îngheţate este bugetul de stat (113 mil. euro în august). Şi nu există nicio informaţie că lucrurile s-ar putea debloca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
