Doron Klein, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Investitorilor de Real Estate din România (AREI) şi Deputy CEO AFI Europe & CEO AFI Europe România şi Republica Cehă, punctează nevoia urgentă a deblocării situaţiei urbanistice din Capitală, în vederea implementării proiectelor de investiţii imobiliare – situaţie care afectează atât bugetul de stat, cât şi dezvoltatorii imobiliari şi clienţii finali. Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituţii şi investitorii prezenţi pe piaţă a devenit crucială, iar efectele acesteia vor fi benefice pe termen lung, pentru ambele părţi.
Sunt afectaţi jucătorii din sectorul real estate de blocajul urbanistic din Bucureşti? Cine sunt cei mai afectaţi de acest blocaj: consumatorii finali (cumpărătorii, locuitorii) sau investitorii (dezvoltatorii imobiliari)? Cum rezolvă această situaţie noul Cod de Urbanism?
Cele mai recente analize asupra sectorului de construcţii şi de tranzacţii imobiliare au demonstrat că Bucureştiul şi-a diminuat contribuţia la PIB-ul României, scăzând de la 37% în 2019 la 29,8% în 2022. Totodată, în ultimii 3 ani fiscali încheiaţi, au scăzut drastic încasările la bugetul Capitalei, care a ajuns la recordul negativ minim din 2010. Aceste probleme au apărut pe fondul blocajului administrativ cauzat de blocarea emiterii documentelor de urbanism.
Toate părţile implicate în domeniul dezvoltării imobiliare au fost afectate de blocarea investiţiilor în Capitală, de la investitor, până la clientul final. În contextul deblocării cooperării dintre autorităţi şi investitori, în următorii 10-15 ani, valoarea investiţiilor imobiliare realizate se va reflecta în bugetele locale şi centrale prin creşterea semnificativă a veniturilor realizate din impozitele colectate şi din taxele pentru emiterea documentelor de urbanism.
Plecând de la obiectivele declarate în noul Cod de urbanism şi având în vedere beneficiile pe care le aduce, cel puţin la nivel teoretic, orice proces de sistematizare, actualizare şi codificare legislativă, putem spune cu siguranţă că noul Cod al urbanismului va fi util prin efectele sociale, economice şi juridice pe care le va produce, fiind fără doar şi poate, din punct de vedere al calităţii reglementărilor, un act normativ superior legislaţiei existente.
Beneficiarii acestui Cod al urbanismului sunt, în primul rând, autorităţile publice locale şi centrale, precum şi cetăţenii, interesele acestora urmând a fi protejate de unele dintre obiectivele urmărite în procesul de elaborare a noului Cod, precum: dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a teritoriului naţional, calitatea mediului construit şi asigurarea dreptului la un mediu sănătos, echilibrul între interesul general şi cel individual.
Cum percepeţi Bucureştiul, comparativ cu alte capitale/oraşe europene, dpdv al situaţiei urbanistice? Cum vedeţi Capitala României, în acest moment? Unde ne aflăm? Ce am putea îmbunătăţi în următorii 2-3 ani?
Bucurestiul este un oraş cu potenţial enorm, cu istorie şi o arhitectură ofertantă, care însă necesită, pentru o dezvoltare coerentă, o viziune strategică solidă pe termen lung. Fără o viziune clară şi un cadru legislativ stabil, dar mai ales fără deblocarea investiţiilor în construcţii, atât de necesare dezvoltării, nu vom putea avansa în rezolvarea provocărilor cu care se confruntă Capitala – trafic aglomerat, calitatea aerului, dezvoltare urbanistică incoerentă. Bineînţeles că ne putem inspira de la alte capitale europene, unde există bune practici aplicate în dezvoltarea sustenabilă a acestora. Cu siguranţă putem spera (şi nu doar atât) la un Bucureşti mai sustenabil, mai verde şi mai puţin aglomerat, cu servicii de infrastructură şi utilităţi publice semnificativ îmbunătăţite.
În ce măsură consideraţi că transferul PUZ-urilor de la Primăria Generală a Capitalei la primăriile de sector ar putea reprezenta o măsură eficientă pentru deblocarea proiectelor de investiţii din Bucureşti?
O astfel de reglementare vine pe fondul aprobării, sperăm într-un timp cât mai scurt, a noului Plan Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, care va reglementa într-o viziune modernă şi dinamică domeniul urbanismului în Capitală, principiul cel mai important urmărit de către elaboratorii acestui PUG fiind acela al asigurării echităţii şi echilibrului între interesul indivizilor şi dezvoltarea Bucureştiului.
Transferul de competenţă ar aduce beneficii, servind raţiunii pentru care la nivel de Capitală au fost create administraţiile locale de sector, şi anume, o mai bună administrare a nevoilor şi intereselor cetăţenilor din sectorul respectiv, întrucât primariile de sector sunt cele care cunosc cel mai bine nevoile şi priorităţile sectorului şi se ocupă de bunăstarea locuitorilor, dezvoltarea coerentă a Capitalei, din punct de vedere al urbanismului, fiind asigurată de existenţa PUG-ului. În plus, un astfel de transfer ar aduce eficienţă şi rapiditate în procesul de elaborare şi aprobare a PUZ-urilor, care va fi împărţit astfel către şase administraţii în loc de una singură. Prin urmare, putem concluziona că beneficiarii unui astfel de transfer vor fi atât locuitorii Capitalei, cât şi investitorii în real estate.
Problema clădirilor declarate ilegale de către instanţe reprezintă un capitol spinos în actualul Cod al urbanismului, care ar trebui să clarifice maniera în care se va putea construi pe teritoriul României. Ce părere aveţi despre aceste clădiri? Putem evita să ajungem în asemenea situaţii?
În ceea ce priveste perspectiva AREI pe acest subiect, trebuie facută mai întâi o distincţie între construcţiile ridicate ilegal (fără autorizaţie sau cu încălcarea autorizaţiei) – caz în care dezvoltatorii trebuie să se supună celor mai stricte rigori ale legii şi să li se aplice sancţiuni drastice – şi cazurile specifice, apărute în numar foarte mare (câteva zeci) îndeosebi în ultima perioadă, în Capitală, şi anume proiectele construite sau începute în baza unor autorizaţii, emise în mod legal de autorităţile publice, care apoi sunt declarate nule ca urmare a anulării PUZ-urilor în baza cărora au fost emise respectivele autorizaţii. În cazurile din urmă trebuie reglementată o soluţie clară de deblocare a acestor situaţii şi de salvgardare a proiectelor care reprezintă “victime nevinovate” ale anulării PUZ-urilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
