Google celebrează vineri solstiţiul de vară 2013, prima zi de vară astronomică, şi totoodată prima zi de iarnă astronomică
Pentru un observator terestru, solstiţiul de vară 2013 se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanţa unghiulară nord faţa de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .
Dacă în România, ca în toată emisfera nordică, Google celebrează solstiţiul de vară 2013, în emisfera sudică motorul de căutare aniversează solstiţiul de iarnă 2013.
Solstiţiul de vară 2013. Psihologii avertizează că în solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, oamenii sunt mai irascibili, anxioşi, depresivi şi pot avea mai uşor atacuri de panică. Explicaţia este că, în solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, schimbările astronomice influenţează undele cerebrale.
În România, solstiţiul de vară 2013 este apropiat de o altă sărbătoare populară, cea a Sânzienelor, aniversată pe data de 24 iunie.
Solstiţiul de vară 2013 marchează atât începutul verii astronomice 2013 cât şi iernii astronomice 2013.
Solstiţiul de vară 2013 este unul dintre cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului.
Solstiţiul de vară - calendarul pana in 2020 (sursa Observatorul Astronomic Amiral Urseanu)
Unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare în cadrul solstiţiului de vară 2013.
Solstiţiul de vară 2013 marchează vineri ziua în care longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiţiul de vară 2013 acest unghi devine staţionar, din cauza inversării sensului său de variaţie.
Explicaţia solstiţiului de vară 2013
Solstiţiul de vară 2013. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Solstiţiul de vară 2013 este cea mai lungă zi din an.
Ziua va incepe să scadă după solstiţiul de vară 2013 şi va fi egală cu noaptea la echinocţiul de toamnă.
Solstiţiul de vară 2013 variază ca dată. Solstiţiul de vară 2012 s-a produs pe 20 iunie, solstiţiul de vară 2013 are loc pe 21 iunie. Următorul solstiţiu de vară care să se producă pe 22 iunie va avea loc în anul 2203. Ultima oară când a avut loc un solstiţiu de vară pe 22 iunie a fost în 1971.
Solstiţiul de vară 2013 - ziua în care soarele "stă"
Solstiţiul de vară 2013. Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".
Simultan cu solstiţiul de vară 2013, în emisfera sudică are loc solstiţiul de iarnă, cînd înălţimea soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sînt minime.
După momentul solstiţiului de vară 2013, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Solstiţiul de vară 2013. Observatorul Astronomic Urseanu aminteşte faptul că, bazându-se pe solstiţiul de vară învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12', şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie.
Solstiţiul de vară 2013. Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
