Mediafax.biz Exclusiv

Afacere moştenită: Ovidiu Şandor încasează 8 mil. euro din birouri închiriate către Microsoft sau UniCredit şi din haine de lux

no title

Autor: Cristi Moga

23.05.2011, 17:59 746

Omul de afaceri Ovidiu Şandor, 40 de ani, cel care controleazăfirmele Moda-Tim SA şi Moda-Tim Investment din Timişoara, cuvenituri cumulate de circa opt milioane de euro în 2010, va pune înaceastă săptămână "piatra de temelie" la cea de-a patra clădire debirouri pe care o va ridica pe terenul fostei fabrici de confecţii,pe care a moştenit-o de la tatăl său.

Tatăl lui Ovidiu Şandor a condus afacereadin confecţii timp de 20 de ani, până în 1997, când a fostprivatizată, moment în care a devenit principalul acţionar alfirmei de confecţii. În 2005 Ovidiu Şandor a preluat managementulModa-Tim şi a început dezvoltarea celui mai mare parc de birouridin Timişoara, City Business Center, în care a închiriat spaţiicătre companii precum Alcatel-Lucent, Wipro, Mircosoft, UniCredit,Raif feisen sau Autoliv, în timp ce afacerea din con fecţii a fostmutată în afara oraşului.

Şandor a profitat de poziţia fabricii înzona centrală a Timişoarei, în Piaţa 700, şi de deficitul de spaţiide birouri din oraş. În prezent, în Timişoara sunt circa 80.000 demetri pătraţi de spaţii de birouri moderne, respectiv un metrupătrat la circa patru locuitori, în timp ce în Bucureşti stoculeste de aproape 2 milioane de metri pătraţi, adică un metru pătratpentru fiecare locuitor.

În aceste condiţii, Şandor a accesat ofinanţare europeană pentru realizarea unei a patra clădiri în CityBusiness Center, care implică o investiţie totală de circa 11milioane de euro, dar a constatat că inclusiv creditelenerambursabile au costul lor.

"Aprobarea şi semnarea contractului au duratcirca un an de zile, astfel că putem spune că nu au durat mult,ţinând cont că o finanţare bancară este aprobată în decurs de 6-9luni.

Complicată este însă birocraţiaimplementării şi decontării costurilor cu proiectul şi faptul cătrebuie realizate licitaţii publice, ale căror proceduri sunt maicomplicate. Cu alte cuvinte, aceşti bani presupun un efortsuplimentar", a explicat Şandor. Săptămâna aceasta ar urma să fieturnat radierul la noua clădire de birouri de către firma PromptSA, care a câştigat licitaţia publică de construire, iarfinalizarea imobilului este programată pentru luna iunie2012.

Ce are în plus o clădire făcută din fondurieuropene, care acoperă 60% din costurile de construire, aproximativ5 milioane de euro, faţă de primele trei clădiri făcute în specialcu bani de la bănci? "Clădirea patru va avea un centru deconferinţe de 600 de metri pătraţi, pe care din finanţare bancarănu prea îl puteai face deoarece veniturile din exploatarea sa nusunt previzibile. Vom avea totodată o jumătate de etaj cu «servicedoffice», birouri utilate, cu secretariat, pentru închiriere petermen scurt, către firme internaţionale care vin în Timişoara laînceput în vederea demarării unei activităţi, dar şi pentru afacerilocale în IT, spre exemplu, unde poţi avea un proiect pe caredoreşti să îl testezi timp de şase luni fără a dori să semneziangajamente pe perioade lungi."

Automotive şi BPO, principalulinteres

Şandor vede în zona Timişoarei o creştere aactivităţii în zona de automotive, unde firmele cu activitate înproducţie testează piaţa pentru centre de engineering, proiectareşi dezvoltare de produse, dar şi pe zona de BPO şi serviciifinanciare.

Din aceste zone sunt şi primii doi clienţicu care a semnat scrisori de intenţie în vederea închirierii despaţii pentru noua clădire de birouri din City Business Center, darpentru obţinerea finanţării europene trebuie atrase în imobil şialt gen de firme, în special IMM-uri.

"În proiectul pentru obţinerea finanţăriine-am asumat că vor fi cel puţin 25 de chiriaşi în clădire, dintrecare 75% vor fi IMM-uri, iar per total vor fi create cel puţin 300de locuri de muncă noi de către firmele găzduite în imobil. Acestecondiţii trebuie îndeplinite în termen de doi ani de la finalizareaclădirii, a cărei destinaţie nu poate fi schimbată", spune Şandor.Preţurile "de listă" pentru City Business Center sunt de 15euro/metrul pătrat lunar, comparabile cu cele din zone secundareale Capitalei, dar pentru IMM-uri va fi fixată o nouă grilă dechirii.

Pentru primele clădiri de birouri dinportofoliu, ultima finalizată în noiembrie 2010, Şandor a încasatîn 2010 venituri din chirii de 2,6 milioane de euro, respectiv omedie de circa 13-14 euro/metrul pătrat lunar, potrivit calculelorZF.

Venituri mai mari a adus anul trecutafacerea din textile, care a fost mutată într-o hală din sudulTimişoarei, dar în care marjele de profitabilitate sunt mult maimici faţă de businessul imobiliar.

"În confecţii suntem în continuare subasediul costurilor, iar resursa umană este în continuareproblematică, ţinând cont că ne batem cu industria de automotive,care poate oferi salarii mai mari. În 2010 am înregistrat orevenire a comenzilor externe, care ne-a adus o creştere aveniturilor cu circa 30% faţă de 2009", spune Şandor.

Haine pentru Escada şiBurberry

Firma lucrează pentru branduri precum Escadasau Burberry, atât în sistem lohn, cât şi "fully factured", princare retailerul trimite doar schiţa produsului şi alege ţesătura,iar producătorul gestionează tot procesul de fabricare, inclusivetichetare şi livrare până la uşa depozitului.

Cu toate acestea, diferenţele de preţ întreuşa fabricii din Timişoara şi magazinul din centrul Parisului sauLondrei pot fi şi de opt ori mai mici.

Şandor spune că deşi diferenţa de preţ pareenormă, retailerii cărora le vinde haine nu fac un profit uriaşdeoarece au magazine pe artere precum Oxford Street sau pe ChampsElysées, unde chiriile sunt enorme, au costuri cu angajaţispecializaţi, campanii de marketing scumpe şi cheltuieli cudesignul şi cu finanţarea, care este foarte scumpă în acestsegment.

Şandor a încercat în perioada 1999-2000 săcreeze un brand propriu pentru afacerea Moda-Tim, dar a ajuns laconcluzia că businessul pe care îl ştie şi poate să îl facă este înproducţie şi nu în retail.

"Când am încercat noi să impunem un brandpropriu, piaţa de retail era imatură, singurele forme moderne deretail la acea vreme fiind Metro şi Billa. Totodată, produselenoastre nu erau ieftine, iar cine avea venituri mari la acea vremeaspira la un brand străin. Nu în ultimul rând, comerţul stradal dela noi nu a renăscut cum s-a întâmplat în alte ţări din Europa,tradiţia fiind întreruptă în perioada comunismului, în timp ceproblema proprietăţii nu s-a rezolvat nici în ziua de astăzi,astfel că retailul stradal rămâne riscant."Afacerea din confecţii are înprezent circa 500 de angajaţi şi este condusă de către AnimonaHuţu, sora lui Ovidiu Şandor, care ocupă funcţia de directorgeneral.

Planurile lui Şandor pentruurmătorii ani vizează astfel în primul rând zona imobiliară, undemai poate construi o clădire de birouri pe terenul din Piaţa700.

El a prins gustul finanţăriloreuropene, astfel că a aplicat pentru fonduri nerambursabile şi încazul acestei clădiri, proiectul a fost aprobat, dar a rămas în"coadă de peşte" după ce au fost epuizate sumele de pe acea axă definanţare.

Chiar şi aşa, Şandor va puteatrage peste cel puţin un an o concluzie dacă eforturile pentruobţinerea unei finanţări imobiliare nerambursabile se justifică peplan local.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO