Oamenii de afaceri si alesii clientilor lor au cazut de acord cu un lucru fundamental : daca fiecare isi vede de treaba, n-ajungem nicaieri. Cu alte cuvinte, daca statul face legi singur, iar subiectii sai cauta solutii sa le ocoleasca, singurii castigati sunt avocatii ( fata de care ZF are, va asigur, toata stima...! ).
Putini isi aduc aminte astazi de ambalajele de acum 10 ani. De obicei facute din hartie sau carton de cea mai proasta calitate, acele hartii - murdare din fabrica - parca strigau la tine de pe raft : "Nu te atinge de mine !" Indemnul acesta nu putea fi urmat, din nefericire. Iti luai inima in dinti, indesai borcanul sau cutia in punga de 1 leu si plecai, totusi multumit, acasa.
De ce multumit ? Pentru ca nu trebuia sa treci prin grozavia incercarii de a alege, de a fi manipulat, provocat, dus de nas si impins spre un produs pe care nu ti-l doresti, de fapt.
Enervati de promotiile la detergenti si la berea care le intrerup filmul, partizanii luptei cu reclama ar putea sa se declare, in sfarsit, multumiti de cel putin o actiune a guvernului ( pentru cunoscatori, Isarescu ).
Chestiunea ordonantei 99 pare totusi secundara fata de alte lucruri care au iesit mai tare in evidenta la seminarul organizat joi de Ziarul Financiar.
Cel mai important pare a fi diferenta serioasa intre pozitiile combatantilor : statul si particularii. Sigur, nici una dintre parti n-a fost reprezentata dupa regulile unui studiu sociologic.
De la stat au fost dl Oana, secretar de stat la finante, doamna Carpen, director general la noul minister al IMM-urilor, ori dl Stanescu, director la acelasi minister.
Particularii, mai multi, au reprezentat industrii de mare viitor ( Dupa ce trece Ordonanta...) cum ar fi advertisingul sau productia de bunuri de consum. Cu alte cuvinte, inamicii fata-n fata.
A fost ca la Verdun : doua ore de atacuri pozitionale fara nici un castig teritorial de vreo parte sau alta. Abia catre sfarsit, dl Oana a oprit la semafor in Piata Endependentei : domnia sa va propune suspendarea ordonantei. ai totusi, dincolo de aceasta promisiune, distanta intre stat si particulari a ramas vizibila.
Pentru stat, particularii ( comerciantii, in speta ) sunt niste tipi oarecum suspecti angajati intr-un joc comercial in care ei castiga iar restul ( consumatori, buget, mediu inconjurator ) pierd.
Pentru comercianti, statul e o institutie medievala, angajata in productia de legi stufoase, al caror singur scop pare a fi acela de a inmulti ghiseele la care trebuie mers cu sacosa ( promotional, se accepta si plicul).
Fiecare are scuzele sale in a simti astfel. Productia de tunuri, mult incetinita la fabrica legitima de la Resita, continua in jumatate din buticurile Romaniei, in varianta de calibru usor numita teapa.
La fel dupa cum numarul institutiilor care trebuie sa vegheze (citeste pedepseasca ) sufocata piata romaneasca e tot mai mare cu fiecare imbunatatire in legislatie.
Ce e de facut ? Nu pot spune decat ca a trecut vremea cand editorialele se terminau cu cate o solutie.
Cititi in aceasta pagina ce propune fiecare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
