Opinii

Daianu: Trebuie sa se inteleaga ca ratele de crestere economica de 6-7-8% ca in anii trecuti au fost umflate

15.11.2009, 23:00 65

Criza internationala a curmat inalta crestere economica aRomaniei din ultimii ani; criza a reliefat slabiciuni majore aleeconomiei autohtone, care erau oglindite de deficite bugetarestructurale mari (de peste 5% din PIB in perioada 2006-2008) sidezechilibre externe de doua cifre (amintesc ca dezechilibrulstructural este ocultat de o crestere economica peste potential, ceaduce incasari bugetare aditionale numai temporare).

Nu fac parte dintre cei care circumscriu necazurile internenumai unui mix gresit de politici economice; cei care imbratiseazaaceasta teza nu inteleg, sau subestimeaza, contextul impus dereguli de functionare a UE, care a obligat la deschiderea totala acontului de capital, la renuntarea la mijloace de interventie ineconomie care sa descurajeze miscari de capital speculative, lapracticarea unei neutralitati a politicii fiscale ce nu a favorizatcapitalul autohton si altele.

Nu este insa mai putin adevarat ca s-au comis erori flagrante depolitica economica. De exemplu, s-a supraestimat potentialul decrestere durabila a economiei supralicitandu-se credinta in rate demarire a PIB-ului de peste 6-7% anual ca mijloc de accelerare aconvergentei. Nu s-a inteles ca starea pozitiva a balantei insistemul asigurarilor sociale, in ani cu crestere a PIB-ului depeste 7%, este inselatoare/temporara; ca nu este deci normal salegi pensii de salarii in mod mecanic (printr-un coeficient anume -45%).

Mirajul persistentei ratelor inalte decrestere

Nu mai amintesc de orientarea masiva de cheltuieli bugetarecatre salarii si umflarea personalului din sectorul public. Replicaunora, si anume, ca deficitele din unii ani nu conteaza pentrujudecarea executiilor bugetare viitoare este aiuritoare, mai alesca in anii din urma am avut de-a face cu cresteri de angajamenteale statului obligatorii (ex: fondul de salarii). Exemplele potcontinua. Ce vreau sa evidentiez este mirajul persistentei ratelorinalte de crestere, care a fost indus, pe de o parte, de baniiieftini de acasa si din exterior si creditul promovat de banci,iar, pe de alta parte, de neglijente in politica economica interna.Mai adaug ca desi ponderea in PIB a formarii brute a capitalului acrescut in anii din urma (exclud 2009) ea nu s-a reflectatindeajuns in investitii in infrastructura si modernizareacapacitatilor de productie; mult s-a dus in stimularea consumuluisi imobiliare.

Caderea economiei cu 8% inseamna un minus al incasarilorbugetare de 2,5% din PIB

Cu acest preambul ajungem la intrebarea: care este potentialulde crestere economica a Romaniei in conditiile actuale? La oconferinta recenta un oficial al Bancii Mondiale a remarcat caacesta s-ar situa in jur de 2% si ca este probabil sa ramana acolopentru cativa ani. Nu am fost surprins de aceasta afirmatieintrucat ea concorda cu predictii ale celor care inteleg ca actualacriza a schimbat parametrii structurali in mod radical. In lume, inansamblu, ratele de crestere vor fi mai mici, creditarea va fi maicomplicata si costisitoare, fluxurile de capital nu vor maicunoaste intensitatea din anii trecuti. Acestea si altele vor faceca vulnerabilitatile economiei romanesti sa fie mai vizibile si maigreu de surmontat. Este drept ca asistam la o corectie dramatica adeficitului de cont curent (de la cca 13% in 2008 la probabil sub5% din PIB in 2009), ca datoria publica a Romaniei nu este mare(fiind sub 30% din PIB). Dar aceasta corectie nu este rezultatulschimbarii unui mix de politici, ci mai degraba al inghetariifinantarii externe private. In acelasi timp, avem un deficitbugetar structural considerabil, care este cu atat mai ingrijoratorcu cat nu isi are originea intr-un activism al politicii bugetare -adica in cheltuieli contraciclice, sau reclamat de nevoia de asalva institutii financiare (cum s-a petrecut in Irlanda si MareaBritanie).

Acest deficit structural este accentuat de caderea economiei in2009. Trebuie spus ca aceasta pierdere de productie nu poate firecuperata prin mijloace de stimulare - intrucat ar avea efecteperverse, de accentuare a unor dezechilibre ale economiei. Cadereaeconomiei de, probabil, in jur de 8% in 2009, inseamna o diminuarea incasarilor bugetare de aproximativ 2,5% din PIB.

De aici si tendinta de crestere a deficitului bugetar in 2009,care a fost alimentata si de cheltuieli mai mari decat in 2008.Avand o inflatie autohtona inca ridicata si existand o prima derisc considerabila pe care o aplica bancile locale si externe(prima fiind partial ilustrata de cotarea CDS romanesti) pericolulefectului de "bulgare de zapada" in costul serviciului bugetuluipublic este substantial.

Din a doua jumatate a lui 2008 asistam la inversarea trenduluide scadere a serviciului, care, daca nu vom controla indatorareapublica, va exploda. Datoria publica a Romaniei este multinferioara fata de cea a Ungariei si a nu putine alte tari din UE.Dar in timp ce la vecini a existat taria de a lua taurul de coarne(aducandu-se deficitul de la cca 9% intre 2007 si 2008 la sub 4% in2009, fie el an de criza) noi am intrat pe un coridor foartepericulos din acest punct de vedere.

Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, mentiona cafara corectii de natura structurala deficitul bugetar poate ajungela 9% in 2010 si, nota bene, in conditii in care nu ar fi vorba deresurse noi orientate catre lucrari de infrastructura, deinvestitii publice.

Handicapul Romaniei: moneda proprie nu este una derezerva internationala

Nu este ilegitima intrebarea: de ce Romania, care are o datoriepublica relativ scazuta, sa fie fortata de acordurile cufinantatorii externi sa aiba deficite de sub 6% in 2010 si mai miciin anii urmatori in timp ce SUA vor avea deficit de peste 12% inacest an si tot de doua cifre in 2010, Marea Britanie va inregistracifre similare, etc?

Handicapul nostru ca si al altor economii emergente, care audeficite de cont curent importante, este ca moneda proprie nu esteuna de rezerva internationala. In Romania avand si dobanzi ridicatepe piata interna (ex: Trezoreria statului nu se poate imprumuta cusub 10% pe an) serviciul datoriei publice lesne poate scapa de subcontrol.

O regula de baza pentru ca asa ceva sa nu se intample este caritmul de crestere a datoriei publice sa nu depaseasca pe cel decrestere a economiei (atentie: in 2009 datoria publica a crescut cupeste 20%). Mutatis mutandis, o regula similara este de aplicat siindatorarii economiei private cand riscurile sistemice sunt majore.Este de retinut totodata ca in SUA si in tari din UE bancile se potrefinanta de la banca centrala la costuri practic zero, ceea ceusureaza enorm finantarea deficitelor bugetare in aceastaperioada.

Nivelul de 9% privind deficitul bugetar este cu atat maisugestiv (periculos) daca avem in vedere potentialul de crestere aeconomiei romanesti in anii ce vin. Pentru 2010 multe estimari semisca intre 0,5 si 1,0% crestere a PIB-ului, care nu ar aduce maimult de 0,15-0,3% din PIB venituri suplimentare pentru bugetulpublic. Nici o crestere apropiata de potential in 2011, sa zicem,de 2-2,5% nu ar aduce mai mult de 0,7-0,8% din PIB venituriaditionale la bugetul public.

Cheltueilile bugetare trebuie rationalizate

Vedem din cifrele evocate mai sus sarcina foarte dificila pecare cei care vor guverna tara in anii ce vin o au in materie depolitica bugetara. Deficitul de cont curent s-a redus considerabil,dar am asistat la o marire puternica a deficitului bugetar, careeste insotit de un serviciu tot mai impovarator.

Intrucat veniturile suplimentare ale bugetului in 2010 si 2011,pe seama reluarii probabile a cresterii economice, nu ar fisemnificative, corectia necesara a deficitului se poate face fieprin reducerea de cheltuieli (rationalizarea lor), marirea bazei deimpozitare (plus o colectare mai buna), prin crestere de taxe siimpozite.

La ultima cale s-a recurs, de exemplu, in Germania si Ungariaatunci cand statul a fost nevoit sa optimizeze sub constrangerifoarte mari (sa ia dintr-o parte pentru a da in alta parte).Solutia propusa de unii de a diminua taxe si impozite din 2010pentru a stimula economia este mai mult decat riscanta fiindca ardezechilibra si mai mult economia; in plus am risca sa pierdemfinantarea externa de care avem nevoie in aceasta perioada.

Trebuie spus ca un optim economic al masurilor ce vor fi luatenu poate fi disociat de unul social; de aceea analiza economica nupoate fi divort de cea politica.

Tandemul 9% deficit bugetar (fara corectii) si 2% potential decrestere arata cat de fragila este situatia economiei romanesti pefondul si ca urmare a crizei internationale si cat de limitat estespatiul nostru de manevra. Oricine va forma coalitia de guvernarein 2010 va trebui sa opereze corectii structurale in bugetul publiccare sa permita diminuarea substantiala a deficitului in 2-3ani.

Fara rationalizarea cheltuielilor bugetare (diminuarea risipei,alias "sifonare de bani publici", reducerea de personal redundantin sectorul public, etc) nu va fi posibil. Este adevarat ca nu potielibera forta de munca cu ochii inchisi, mai ales cand economiaprivata nu creeaza locuri de munca. Si de aceea este firesc sa serecurga la metoda de scurtare a timpului de lucru, ca formula desolidaritate sociala. In nu putine tari europene se folosesteaceasta metoda.

Trebuie sa economisim mai mult si sa investim maimult

Tabloul schitat mai sus reliefeaza importanta strategica afondurilor UE in aceasta ecuatie. In conditiile in care potentialulde crestere economica este drastic limitat, aceste fonduri capata oimportanta exceptionala. Ele pot suplimenta bugetul public cu panala 4-5% din PIB anual, ceea ce ar putea sa ajute economia sa-simareasca potentialul de crestere durabila - de la 2% catre 4%.

Astfel am putea intra intr-un cerc virtuos, care ar insemna siincasari mai mari la bugetul public si o sporire a atractivitatiipentru investitori straini. Dar, fara o corectie in bugetul publicnu vom putea iesi de sub zodia unei stari economice foartecomplicate. Aceasta corectie trebuie sa fie operata in conditiileregandirii modelului de crestere economica - care, in anii trecutis-a bazat mult pe capital de import si consum pe datorie.

Trebuie sa economisim mai mult si sa investim mai mult insectoare cu valoare adaugata inalta, sa evitam supraapreciereaexcesiva a leului. Trebuie sa capatam obsesia luptei pentruproductivitate superioara. Trebuie sa se inteleaga ca rate decrestere de 6-7-8%, precum in anii trecuti, au fost in larga masura"umflate", ca plapuma ne este limitata sever acum, ca mediulinternational este altul (mai rau). Aceste stiri nu sunt agreabilepoate; sensul lor insa se cuvine sa impregneze mesajele de politicaeconomica promovate de liderii politici.

Daca nu va exista indrazneala sa se spuna oamenilor adevarul, safie operate corectii necesare in executia bugetara (care si eledepind de reforma administratiei publice, a statului), sa seajusteze modelul de crestere economica, reechilibrarea poate fidezordonata, cu multe daune colaterale, cu mai multa durere.

Daniel Daianu este profesor de economie, fosteuroparlamentar si ministru de finante

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24