• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
Opinii

Ia întreabă-i pe toţi: Dacă nu ar fi fost Palasul lui Dascălu, cum ar fi fost Iaşiul, ar mai fi fost un centru de IT, i-ar mai fi ţinut pe tineri aici?

Ia întreabă-i pe toţi: Dacă nu ar fi fost Palasul lui Dascălu, cum ar fi fost Iaşiul, ar mai fi fost un centru de IT, i-ar mai fi ţinut pe tineri aici?

Autor: Cristian Hostiuc

26.11.2018, 00:03 8487

În anii ’90, investitorii, cei care erau atunci în România, spuneau că firmele mari preferă să meargă în Ungaria şi pentru că la Budapesta era o zonă bună de shopping, unde soţiile expaţilor puteau să-şi petreacă timpul. Exista o urmă de adevăr şi în această motivaţie.

Acum două săptămâni, ZF a avut la Iaşi conferinţa “România 100 de ani de business. 100 de idei de creştere”, organizată împreună cu Banca Transilvania şi EY.

În timpul conferinţei, Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei şi fost preşedinte al CJ Iaşi, mi-a spus să-i întreb pe speakeri, dar şi pe cei din sală: Cum ar fi fost Iaşiul dacă nu ar fi fost Palasul? Ar mai fi ţinut şi atras tineri în zonă? Ar mai fi fost un centru IT?

Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“, Iaşi. Antreprenorii din Iaşi: Veniţi să investiţi aici, există forţă de muncă şi şcoli bune

Palasul lui Iulian Dascălu, regele mallurilor este cel mai mare proiect imobiliar din afara Bucureştiului, o investiţie de peste 265 de milioane de euro, care are 270.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri.

Palas a fost început în criză, în 2008, şi a fost terminat în 2012, exact când s-a terminat criza.

Acum când Palas există şi are viaţă, toată lumea îl ia ca atare, ca un dat, ca ceva normal, şi nimeni nu-şi mai pune problema cum ar fi arătat Iaşiul, ca viaţă urbană, ca viaţă socială, ca viaţă de business, dacă nu ar fi fost.

Iaşiul este cel mai bogat judeţ din cea mai săracă zonă din România, fiind pe locul 14 în topul judeţelor la nivel naţional, cu un business de 24 de miliarde de lei.

Interesant este că la marja de profit Iaşiul este pe locul 2 în ţară după Sibiu, cu o marjă de 10,4%. De altfel, în top 5 ca marjă de profit pe 2017 sunt 3 judeţe din Moldova – Iaşi, Bacău şi Vrancea. Bucureştiul, care are cel mai puternic business din România, are o marjă de profit de 6%, Clujul are 8%, iar Timişul 5%.

Ca dezvoltare, trebuie să existe puncte de reper care să atragă oameni şi să ţină tinerii.

Pe vremea lui Ceauşescu erau fabricile şi uzinele, acum sunt centrele comerciale şi de birouri.

Pentru Bucureşti, dacă nu ar fi fost Băneasa, Pipera, Barbu Văcărescu, Promenada, AFI, aceste zone - şi până la urmă toată Capitala - nu ar fi avut viaţa de acum.

Martin Slabbert, cel care a făcut din NEPI cel mai mare proprietar de malluri din România prin achiziţii şi dezvoltări, spune că Iaşiul este noul Cluj şi anunţă că are un proiect de 100.000 de metri pătraţi de birouri şi rezidenţial.

Martin Slabbert, care acum conduce Prime Kapital, o companie de dezvoltare imobiliară, spune că vrea să facă la Iaşi cel mai mare proiect mixt din România, care va cuprinde zonă de birouri şi rezidenţială.

Martin Slabbert, unul dintre cei mai influenţi dezvoltatori imobiliari din România: Iaşiul este noul Cluj. Vrem să dezvoltăm un proiect pe 11 ha cu 100.000 mp de birouri şi componentă de rezidenţial

Iaşiul are 20.000 de IT-işti şi are 2.500 de absolvenţi în fiecare an.

Odată ce Palas a ieşit la suprafaţă, a reuşit să atragă şi alte investiţii în Iaşi, dar nu numai din industria IT, ci şi din automotive, o zonă care era exclusiv dedicată Transilvaniei.

Delphi, gigantul american, a ajuns cea mai mare companie din Iaşi, cu afaceri de 2 miliarde de lei şi cu un profit de 244 de milioane de lei în 2017, având 2.000 de angajaţi.

Delphi a venit în Iaşi acum patru ani.

După Palas, un alt obiectiv care schimbă zona Iaşiului dar şi a Moldovei este aeroportul, care prin extindere începe să fie un hub regional.

Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“, Iaşi, 14 noiembrie. Cele mai mari 20 de companii din Iaşi au un sfert din businessul total al judeţului

Acum mai urmează autostrada, un proiect mult mai dificil, care a fost lăsat deoparte, odată ce influenţa Moldovei şi a Iaşiului la masa puterii de la Bucureşti s-a redus semnificativ. Iar rezultatul se vede.

Companiile private şi investitorii nu sunt atât de puternici încât să schimbe lucrurile la Bucureşti, iar tragerea pe linie moartă a liderilor politici se vede.

Toată lumea are probleme cu forţa de muncă, dar pentru a reuşi să o atragi în ţară - atât pe românii care lucrează în afară, cât şi pe străini - trebuie să ai ce să oferi.

Mihai Haraga, cel care a făcut în cel mai sărac colţ din judeţul Iaşi o fabrică de la zero pentru seminţe, spune că a reuşit să atragă tineri prezentându-le proiectul de cea mai digitalizată fabrică de seminţe din Europa. Pentru că agricultura va deveni mai mult un business digital în viitor.

Dincolo de această idee, pentru tineri Palas-ul, cu toată zona urbană, este un “must”.

Imaginaţi-vă cum ar fi fost fără Palas, câţi ar mai fi rămas în oraş, şi de ce nu, în Moldova, pe lângă milioanele care au plecat deja?

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9472
Diferență: -0,0101
Ieri: 4.9477
Azi: 4.7020
Diferență: -0,4805
Ieri: 4.7247
Azi: 5.8347
Diferență: -0,7873
Ieri: 5.8810
Azi: 4.7195
Diferență: -0,3905
Ieri: 4.7380