"Este mult mai prost decat anul trecut. Macar prin toamna aveamcomenzi, erau banci care comandau platouri de prajituri, dar acumnu mai e nimic. Cred ca abia acum incepe sa se vada criza."
Cine poate sti mai bine mersul afacerilor decat vanzatoarea dela o cofetarie din centrul Capitalei? Prajiturile sunt primul lucrula care renunta si o familie, si o companie cand isi vad dintr-odata veniturile in scadere.
Ianuarie si februarie 2010 au trecut fara ca in economie sa seintample nimic si probabil ca datele privind consumul populatieivor arata continuarea scaderii din 2009.
Poate ca sta mai bine industria?
Omul de afaceri Marius Cristescu, care controleaza impreuna cufratele sau un holding industrial cu venituri de 200 de milioane deeuro, spune ca nu.
"Ianuarie si februarie au fost inghetate. Nu ne asteptam la orevenire in 2010", afirma omul de afaceri din Timisoara, caredetine hale industriale in Bucuresti intinse pe zeci dehectare.
Si statistica arata sumbru: incasarile din TVA in ianuarie suntin scadere cu 13% fata de ianuarie 2009, cele din impozitul pevenit cu 8%. In total, veniturile bugetului general consolidat auscazut cu 7% in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut.
Aceasta in conditiile in care pentru tot anul bugetul prevede ocrestere cu 7% a veniturilor, deci fata de program incasarile suntmai mici cu 13%.
In 2009, guvernul estima venituri la bugetul consolidat cu 18%mai mari, dar rezultatul a fost ca s-au redus cu 7% fata de2008.
La fel ca la inceputul lui 2009, in 2010 declaratiileautoritatilor sunt relaxate.
Chiar daca si cofetarul, si industriasul spun ca relansarea nuse arata, de sus, din stratosfera, se afiseaza zambete sideclaratii optimiste.
"Va reveni cresterea economica, sunt convins", spun acum, ca sianul trecut, oameni platiti de statul roman cu mii de euro pe lunacare accepta apoi fara prea multe explicatii ca da, situatia estemult mai rea decat ne asteptam, suntem nevoiti sa ne imprumutam cu20 de miliarde de euro.
20 de miliarde de euro nu ca sa investim in trei reactoarenucleare, in inca cinci Porti de Fier sau in 20 de universitati, cica sa platim salariile din cele 250 de agentii si ministere sibanci de stat care, nu-i asa, fiecare sunt institutii de sinestatatoare si au nevoie de venituri "aliniate" la sectorulprivat.
Soldul datoriei publice a Romaniei a crescut cu 7 miliarde deeuro in 2009, in procente cu 30%, si nici acum aproape nimeni nu ainteles prea bine pentru ce. Ca scadere abrupta a economiei amavut, prabusire in constructii, default-uri in imobiliare sicredite neplatite tot incep sa curga garla.
Si atunci pentru ce am luat acesti bani? Pai cum pentru cine,pentru functionari. Ca doar nu pentru profesori si doctori, cum aspus acest guvern cand a facut vestita lege a salarizariiunice.
In ianuarie, salariile din administratia publica au crescut cu12% fata de ianuarie 2009, arata datele publicate ieri deInstitutul de Statistica. In sanatate salariile au scazut cu 3%, intimp ce in invatamant au stagnat.
Un profesor de liceu castiga in continuare 300 de euro, jumatatecat un agent de politie care completeaza integrame la biroul depasapoarte.
Dar astea sunt statistici, cine sa isi bata capul cu ele?Cineva, prin stratosfera macro, stie sa le citeasca, dar ce folos,daca misiunea nu este sa impuna planuri de reforma a economiei side reorganizare administrativa?
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
