• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
Opinii

Opinie Adrian Vasilescu: Mai este România o ţară industrializată? (8)

Opinie Adrian Vasilescu: Mai este România o ţară industrializată? (8)

Autor: Adrian Vasilescu

04.01.2012, 00:04 513

Revin asupra unei idei pe care o consider de o importanţă cardinală: la începutul veacului al XX-lea capitalismul românesc se distanţase mult - ca stil, ca preocupări şi ca rezultate - de capitalismul occidental. Aşa se şi explică de ce literatura românească a vremii e plină d'alde "Moş Costache" din "Enigma Otiliei", personaj pe care George Călinescu îl considera tipul clasic al burghezului român.

Moş Costache era un om de treabă, dar strâns la pungă, în sensul că nu se "aventura" să facă investiţii mari. Fiind preocupat îndeosebi de afaceri imobiliare. Afaceri în care se vânturau mulţi bani fără ca oferta de mărfuri de pe piaţă să cunoască toate schimbările în bine necesare unei ţări ce nutrea visuri de bunăstare. Cazul Malaxa - românul care s-a lansat în stil occidental, pornind de la o mică presă de ulei şi ajungând un mare industriaş - era atipic pe meleagurile dâmboviţene. Mulţi dintre românii intraţi în afaceri se obişnuiseră să facă bani din speculaţii imobiliare.

Într-adevăr, grosul burgheziei îl formau oameni de tipul lui Constantin Giurgiuveanu (Moş Costache). Oameni bogaţi, foarte bogaţi, cum adeseori aminteşte George Călinescu în cartea sa. Dar bogăţia lor era statică. O bogăţie imobiliară. Constantin Giurgiuveanu era proprietarul a fel de fel de imobile: hoteluri şi restaurante, localuri pentru jocuri de noroc, case de închiriat. El "muncea", în sensul că alerga să-şi sporească veniturile, să le adune, fiind mereu preocupat să întocmească tot felul de poliţe care să-i aducă avantaje. Se lăsase prins într-o iţărie complicată, în care un om cumsecade, în fondul lui, un tată bun ca "Moş Costache" devenise şiret, avar, contradictoriu chiar în sentimente. Lumea lui era dominată de hrăpăreţi, de şmecheri, de indivizi dornici de înavuţire şi el nu putea să fie altfel. Dar bogăţia lui, "munca" lui nu produceau bunuri materiale şi nu conduceau spre progres.

Am relevat aceste repere pentru a sublinia un adevăr semnificativ: că aceste "minusuri", specifice României de dinainte de al Doilea Război Mondial, au făcut ca industrializarea ţării să nu reuşească să fie un proces încheiat. Practic, s-a conturat o tendinţă către industrializare. Atât.

De ce i-ar fi trebuit României o industrializare puternică? Desigur, ca să ajungă la o bunăstare decentă. La un confort decent: locuinţe bune, hrană sănătoasă, un stil de viaţă demn de veacul XX. Ca populaţia unei ţări ca România să-şi îngrijească sănătatea în spitale moderne, să aibă şcoli bune, să trăiască într-o societate care să asigure, tuturor, drepturi egale, şanse egale, ei bine, toate aceste valori nu aveau şi nu au cum să fie asigurate fără o economie puternică, fără o industrie puternică. Iar dacă România nu a ajuns la aceste valori, motivele sunt de natură istorică. Au fost anii Marii Crize. A urmat al Doilea Război Mondial. Apoi, patru decenii de comunism ne-au schimbat radical stilul de viaţă, modelul de gândire, concepţiile despre muncă şi munca în sine.

Noul tip de economie, în condiţii de piaţă, de după 1990 nu va putea fi însă mai mult decât ne poate asigura baza bunăstării la care visăm. Iar baza este judecată în raport cu dezvoltarea industrială. Potrivit cărui proiect structurăm sau restructurăm astăzi economia, societatea în general? Un timp, prin anii 1990, s-a vânturat ideea unor "modele" externe. Priveam prin lume, ca să ne alegem un proiect economic convenabil. Fără să întoarcem capul şi să vedem, înapoi în timp, cum într-un moment crucial al istoriei noastre, începând din a doua jumătate a veacului al XIX-lea şi până la al Doilea Război Mondial, societatea românească a vibrat cu înţelepciune la răsunetul deşteptării şi a reuşit să întoarcă în favoarea sa roata vremii. Iată un model demn de urmat. Un model întemeiat pe un ansamblu de politici economice şi sociale bine articulat, cu acţiuni eficiente în educaţie, în stilul de viaţă, în economia reală, în economia monetară şi în economia publică, ce au asigurat o bază solidă pentru revigorarea întregii societăţi.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155