Prin ruperea aliantei de guvernare, Romania se intoarce indecembrie 2008, imediat dupa demisia lui Theodor Stolojan dinfunctia de prim-ministru, la doar trei zile de la numire.
Ieri am avut demonstratia ca ce se construieste pe nisip senaruie. Pentru ca asa a fost perceputa acea retragere neasteptata,dupa ce dl. Stolojan, exact ca si la alegerile din 2004, a fost olocomotiva pentru PD-L, dar s-a retras chiar cand trebuia sa seapuce de treaba.
Acea renuntare brusca, ramasa neexplicata si nesanctionatapolitic pana astazi, este sursa instabilitatii acestui guvern. Defapt este de mirare cum a supravietuit atatea luni.
Ideea aliantei PSD -PD-L era de a infrunta criza cu o majoritatepolitica stabila care sa sustina o echipa de quasi-tehnocrati, asadupa cum era imaginea d-lui Stolojan in acest moment.
In loc de asta, intempestiv, toti au trebuit sa admita variantaaducerii primarului de la Cluj la carma guvernului. Oricat de buneintentii ar avea dl. Boc, nu putea invata guvernarea atat de repedesi mai ales in acest an.
In loc de o echipa de tehnocrati, de oameni priceputi pe fiecarein domeniile lor de activitate, a fost impus un guvern politizattotal, iar bataia politica s-a mutat la Palatul Victoria. Daca celedoua partide ar fi acceptat de la inceput sau chiar pe parcursnumirea in functiile de ministru a unor oameni perceputi maidegraba ca tehnicieni decat ca politicieni, experti in domeniilelor de activitate, disputa politica inerenta campaniei pentrupresedintie ar fi fost in afara actului administrativ.
In schimb, Romania a riscat cu un premier care nu a fostniciodata ministru.
Pe de alta parte, ministrii desemnati de PSD aveau experienta departea lor, dar prestatia a fost palida. Nu au reusit sa atragaatentia ca sunt intr-adevar la guvernare, ca exista. Nu au avutmesaje si initiative memorabile, ci au actionat, cu putineexceptii, in siajul partenerilor de coalitie sau, cum este cazullui Victor Ponta sau Cristian Diaconescu, au fost invizibili.
Acest guvern, sa-i spunem Guvernul Boc I, va ramane probabil casi guvernul care si-a propus mult, dar a realizat prea putin.
A declarat din prima conferinta de presa ca va micsoracheltuielile salariale din sistemul bugetar si ca va accelerainvestitiile in infrastructura, dar datele l-au contrazis. A totamanat taierea salariilor si restructurarea bugetarilor pana candcea mai mare economie, de 15% din cheltuielile salariale totale, aramas sa se faca in ultimele trei luni ale anului.
Cat despre investitiile in infrastructura, cea mai buna masuraeste consumul de ciment, de bitum sau de utilaje de constructii,mai redus cu 30%, 50% si respectiv 80% fata de anul trecut.Guvernul nu a reusit sa preia rolul de motor al pieteiconstructiilor de la sectorul privat lasat fara finantarebancara.
In plus, Guvernul Boc I a subliniat diferenta enorma intresistemul bugetar si sistemul privat care s-a creat in cei 10 ani decrestere economica.
Cand aceasta perioada s-a sfarsit, timp in care businessul aignorat ceea ce se intampla in ministere, agentii, cu ce bani si cuce rezultate, toate tunurile s-au indreptat spre stat.
Lectia pentru business este simpla. Daca vrea rezultate petermen lung, trebuie sa se implice in politica.
Dar tinerii care si-au facut o cariera in companii sau oameniide afaceri nu vor sa se implice in structuri de partid pe care lepercep murdare.
Schimburile de replici de asta-vara dintre ministrul RaduBerceanu si primarul sectorului 5 Marian Vanghelie privind numiriledin ministere au aratat ca partidele nu mai tin cont deloc de ominima competenta in numirea pe posturi, ci pur si simplu si letranseaza in functie de cat de banoase sunt.
Organizatiile de partid sunt percepute tot mai mult caorganizatii de prada, nu de administrare a bunurilor publice. Candprima grija a sefilor de partid la putere este sa isi instalezerudele sefi de banci de stat sau in pozitii de consilieri inguvern, tinerii care vor sa intre intr-un partid au mesajul: vinocu noi, in partid, sa faci bani fara sa ai merite.
Romania trebuie sa se pregateasca pentru un lung sir de crizepolitice. Alti ministri, alte guverne. Din intamplare, poate voraparea si cativa oameni care sa se gandeasca mai mult la cum saimbunatateasca ceva in administrarea resurselor publice.
Sorin Paslaru este redactor-sef la ZiarulFinanciar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
