Riscul de devalorizare abrupta a monedei nationale fata de euro este o tema predilecta de discutie in acest inceput de an, dupa ce datele arata ca deficitul extern s-a triplat in primele doua luni fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Insa, asa cum datele statistice nu reflecta puterea reala de cumparare a romanilor, pentru ca salariile nu sunt raportate corect in cautarea evitarii platii contributiilor sociale, la fel si puterea economica a Romaniei de a absorbi un deficit extern in crestere puternica este mai mare decat la prima vedere.
Pentru ca tot statisticile ne arata ca deficitul extern creat de importurile de bunuri mult peste exporturi este acoperit nu numai din investitii directe sau de portofoliu, din transferul banilor romanilor care lucreaza in strainatate si din imprumuturi externe, ci si din fluxuri care scapa evidentelor statistice, incadrate generic in balanta de plati sub numele de "Erori si omisiuni".
Astfel, in primele doua luni ale anului, contul de erori si omisiuni "a finantat" in proportie record deficitul de cont curent: plus 544 mil. euro, adica un sfert din minusul contului curent de doua miliarde de euro.
Mai trebuie spus si ca, in premiera, deficitul de bunuri nu a mai fost partial acoperit prin fluxuri pozitive la venituri, transferuri sau servicii, ci soldul total al acestora a fost la randul sau negativ, asa incat deficitul de cont curent a fost mai mare pe primele doua luni decat deficitul de bunuri.
Erorile si omisiunile redevin astfel un indicator foarte important, dupa ce in anii 2005-2006 fusesera de +/- maxim 500 mil. euro anual, cu o pondere redusa in explicarea intrarilor/iesirilor de capital.
Dar ce este acest indicator de "Erori si omisiuni" si de ce devine atat de important in explicarea fortei economiei de a-si putea finanta nevoia de valuta? In balanta de plati publicata lunar de BNR intra date din doua surse: de la vama, care reflecta fluxuri de bunuri si servicii, si de la banci, care reflecta fluxul de bani: imprumuturi, investitii, transferuri, venituri. In mod normal, grosso modo, diferenta in plus sau minus de la vama este acoperita de diferenta in plus sau minus din datele de la banci, adica soldul fluxului de bunuri si servicii se acopera prin soldul fluxului de bani. Dar cum economia romaneasca este slab bancarizata si slab fiscalizata, de multe ori exista diferente mari intre cele doua solduri, care se acopera prin acest indicator: "Erori si omisiuni".
De unde vin acesti bani insa si cine ii castiga? Lasand la o parte explicatia cu repatrierea veniturilor romanilor plecati la munca in strainatate, care se regasesc si in transferuri, inca o probabila ipoteza sunt veniturile obtinute din servicii furnizate de companii romanesti si persoane fizice din Romania partenerilor externi ale caror incasari sunt neinregistrate. De exemplu, exista mii de start-up-uri in internet care presteaza servicii pentru parteneri externi. Vasile Baltag, un om de afaceri care a vandut recent o firma de soft catre Omnilogic, estimeaza ca exista peste 8.000 de firme de soft, unele cu 2-3 oameni, iar majoritatea lucreaza pentru export.
De fapt, acesti bani ar trebui adunati la venituri din servicii, astfel incat deficitul de cont curent nu mai pare atat de grozav.
La fel se si explica tranzactiile valutare record in primele luni ale acestui an: 23 mld. euro in martie, cu 80% mai mult decat media anului trecut. In Romania intra cantitati mari de valuta care se vad in tranzactiile la casele de schimb, in cumparaturile din retelele de retail si in achizitia de terenuri, locuinte si materiale de constructii. De aceea piata valutara nu crede in statistici, de aceea stirile privind explozia deficitului extern nu creeaza panica printre dealeri.
Sigur, finantarea deficitului in proportie majora prin imprumuturi pe termen lung si din ce in ce mai mult pe termen scurt ridica problema riscului de solvabilitate. Deja, Banca centrala a Austriei a inclus Romania pe lista tarilor cu risc de creditare in valuta marit, alaturi de Ungaria.
Miza aceste perioade cu deficit extern mare este absorbtia de tehnologii si echipamente noi, de cunostinte de management si marketing, pentru a fi in stare sa ramanem pe piata si sa iesim chiar cu investitii in strainatate.
Jolidon in Italia, La Fantana in Serbia, Mobexpert si Domo in Bulgaria, Petrom in Rusia si Kazahstan, Rompetrol in Franta sunt doar cateva exemple pentru traseul pe care trebuie sa il aiba economia romaneasca in urmatorii zece ani. Retehnologizarea, absorbtia de know-how si investitiile in strainatate sunt favorizate de cresterea leului fata de euro, pentru ca activele romanesti castiga in valoare fata de cele din strainatate.
Cand vom avea zeci de companii cu investitii de miliarde de euro in strainatate, problema finantarii deficitului de cont curent va fi o amintire. Pana atunci ne bazam pe "erori si omisiuni". In sfarsit sunt si ele bune la ceva.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
