Exemplul Transgaz, unde au aparut ca din pamant 1,1 mld. euro bani romanesti pentru subscriere, arata ca in economie incepe sa-si faca loc o a doua generatie de investitori: profesionistii care exploateaza informatia si "zboara" din oportunitate in oportunitate - investitorii cu laptopul.
Dezvoltarea conturilor individuale de la fondurile mutuale, a departamentelor de private-banking si aparitia a tot mai multi business-angels arata ca in economie exista tot mai multi investitori care dispun de lichiditati de la cateva sute de mii de euro pana la zeci de milioane de euro.
Chiar si inmultirea cafenelelor este o masura a dezvoltarii acestei noi clase de investitori. Sunt oameni care la cafeaua de dimineata fac zeci de mii de euro si pentru care cotatiile interbancare sau bursiere au devenit un drog.
Dupa intreprinzatorii care au dezvoltat companii in anii '90, aceasta este generatia a doua, a investitorilor profesionisti. Este practic generatia intreprinzatorilor pentru care resursa primara este informatia, care fac bani cu laptopul.
In anii '97-'98, cand in Romania apareau primele fonduri de private-equity si venture-capital (capital de risc), intreprinzatorii romani aveau o uriasa "foame" de finantare. Erau ani in care bancile traiau din plasarea in titluri de stat a resurselor atrase de la populatie si ignorau companiile mici, in dezvoltare.
Acum, cei care au atras atunci capital pentru a-si dezvolta companiile si care au facut (zeci de) milioane de euro din exit-uri cauta afaceri in care sa investeasca, cauta sa ofere finantare si au adoptat filozofia fondurilor de private-equiy sau de capital de risc.
Si exemplul noilor investitori de la Softwin este ilustrativ - oameni din conducerea unui fond de investitii. Oameni-fonduri, deci nu institutii.
Pasul urmator va fi operarea unor investitii pe termen lung, de genul pensiilor private sau al asigurarilor de viata. Este semnificativ faptul ca nici unul dintre cei mai bogati oameni din Romania nu detine controlul intr-un fond de pensii private, un business de zeci de miliarde de euro in
10 ani. Acesta este un business de generatia a treia, asezat, de castig pe termen foarte lung.
Sigur ca, la nivelul intregii economii, impactul acestor investitori este inca minor. Dar acestia sunt banii de frontiera, care merg in cele mai profitabile sectoare si care urca apoi, prin contaminare, productivitatea in toata economia. Ei sunt garantia ca resursele sunt puse eficient la treaba.
Comunismul nu a cazut pentru ca in disputa teoretica intre Karl Marx si Adam Smith au castigat "la masa verde" adeptii acestuia din urma, ci pentru ca alocarea centralizata a resurselor a dat rezultate proaste.
Castigul de productivitate obtinut in intreaga economie din dorinta investitorilor de a face profit a facut diferenta de dezvoltare intre economiile deschise si cele inchise.
Businessul romanesc intra acum in alta etapa. Este vremea banilor inteligenti.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
