Opinii

Un consultant român atacă firmele din Big Four, pe care le acuză de "ipocrizie fiscală"

Un consultant român atacă firmele din Big Four, pe care le acuză de "ipocrizie fiscală"

Autor: Ionel Blanculescu

21.11.2010, 23:15 541

Am petrecut câte 5 ani de-o parte şi de alta a baricadei fiscaledin România, atât ca ministru cu atribuţii de control în domeniulfiscal, cât şi consultant financiar, pentru companiile clienţi,poziţie în care mă aflu şi astăzi.

Experienţa şi expertiza dobândite în aceste calităţi mă conducla o primă concluzie, referitor la ceea ce se declamă, însă maiimportant, la ceea ce se realizează astăzi în sistemul fiscalromânesc şi anume că există multă ipocrizie, am numit-o fiscală,din partea celor două grupuri de interese: cei care impozitează şicei care sunt impozitaţi, împreună cu consultanţii fiscali care îideservesc.

Sunt nume mari, "big four", "big seven" sau "big ten" şi aşputea continua, care acuză Guvernul, Autoritatea Fiscală astatului, că nu reuşesc să colecteze venituri mai mari de 30% dinPIB la bugetul consolidat, faţă de alte state din UE, la carenivelul de 40-45% reprezintă regula şi nu excepţia.

În acelaşi timp, aceste mari nume de consultanţi fiscali,companii renumite pe plan internaţional şi naţional, nu precupeţescniciun efort ca armatele proprii de specialişti să ofere clienţiloracestora, contra unor remuneraţii pe măsură, consultanţă şiasistenţă în domeniul evitării cât mai legale, însă cât maiprofunde, a plăţii taxelor şi impozitelor către bugetul destat.

În acest domeniu, tehnologia de cea mai înaltă clasă şi anume"transfer pricing" sau "preţuri de transfer", ca formă supremă amarii evaziuni fiscale, produce ravagii la nivelul veniturilor labugetul de stat.

De fapt, asistăm la o luptă inegală: marile companii, consiliatede consultanţi fiscali plătiţi "regeşte" cu mii sau zeci de mii deeuro pe lună, beneficiind în special de procedura "preţurilor detransfer" , care include folosirea "paradisurilor fiscale", contraunui sistem de control fiscal demotivat, fără salarii decente şimai ales fără importantul "bonus de performanţă", care să-lenergizeze în aşa măsură încât să lupte curajos şi eficientîmpotriva flagelului.

Abia din anul 2008, Autoritatea Fiscală Română şi-a stabilitmodul de luptă împotriva procedeului de "transfer pricing". Erafoarte târziu, deja marile corporaţii existente în România îşidesăvârşiseră modelele de sustragere de la plata taxelor şiimpozitelor către bugetul de stat, prin aceste modalităţi.

Bugetul de stat pierde aprox. 5 miliarde de euro în urmaaplicării de către marile companii a metodei "transfer pricing".Este dificil să protejezi bugetul de stat de aplicarea acesteimetode "de puritate 100%" pe piaţa marii evaziuni fiscale, atâtatimp cât obligatoriu sunt folosite zonele "offshore", aşacunoscutele "paradisuri fiscale".

Acestea sunt supapă permisă, la nivel mondial, de cei caredeclamă democraţia şi libertatea ca forme supreme ale existenţeiumane, însă pe de altă parte asigură cadrul necesar, intangibil, deformare şi acumulare de bani negri şi, mai grav, de evazionarefiscală a unor bugete sărace, din state mai puţin dezvoltate, înbeneficiul corporaţiilor transnaţionale, la rândul lor fidelidonori şi susţinători financiari pentru protectorii lor.

O a doua concluzie şi ultima care se degajă, este că statulnostru a 27-a roată la trailerul european, are şanse reduse sălupte eficient împotriva acestei modalităţi de evaziune fiscală,fără riscul de a deranja mai mult decât se permite, intereselemarilor companii transnaţionale prezente şi în România.

Aşa că ne vom complăcea mai departe în ipocrizie fiscală, în amima lupta împotriva marii evaziuni fiscale, de fapt continuând sărămânem "în umbra" marilor interese corporatiste, care au acaparatspaţiul economic românesc, aşa cum au făcut-o pe toate coordonatelelumii.

Sau... dacă decidem să ieşim din ipocrizie fiscală şi atunciadoptăm impozitarea cifrei de afaceri, aşa cum o fac sau vor să ofacă vecinii noştri unguri, făcând inutilă folosirea metodelor deoptimizare fiscală "de distrugere în masă" sau a "paradisurilorfiscale".

Ce este transfer pricing

"Transfer pricing" sau "preţurile de transfer" sunt acelepreţuri practicate în tranzacţiile dintre firmele membre aleaceluiaşi grup sau cu acţionari comuni, denumite companiiafiliate.

Două companii sunt afiliate dacă una dintre companii participădirect sau indirect în conducerea, controlul sau capitalulceleilalte sau dacă aceleaşi persoane participă, direct sauindirect, în conducerea, controlul sau capitalul ambelorcompanii.

În legislaţia naţională, o persoană fizică sau o persoanăjuridică este afiliată cu o persoană juridică dacă deţin direct sauindirect minim 25% din valoarea/numărul de titluri de participaresau din drepturile de vot ori dacă controlează în mod efectivpersoana juridică.

Scopul regimului "preturilor de transfer" este de a volatilizabaza impozabilă în cadrul operaţiunilor comerciale, printr-ocontabilitate creativă, adică frauduloasă, prin micşorareaartificială a profitului brut obţinut, astfel încât impozitul peacest profit să se apropie de zero, indiferent de profitabilitateareală a operaţiunii comerciale.

Procedura "preţurilor de transfer" este posibilă ca urmare aglobalizării operaţiunilor economice, prin interpunerea încircuitul economic a zonelor offshore, în care de fapt serealizează cunoscutele "salturi" de preţ.

Procedura se poate realiza atât în domeniul exporturilor, cât şiîn cel al importurilor.

În domeniul exporturilor, vânzarea produsului realizat înRomânia se efectuează către o firmă sau mai multe afiliate, aflateîn zone offshore, firme satelit ale exportatorului, cu un preţmodic, denumit preţ intermediar, care nu include marjă de profit,în zona offshore realizându-se "saltul" cu marjă de profit, care seimpozitează modic, în paradisul fiscal respectiv fiind revândutcătre destinatarul iniţial, la preţul normal de vânzare.

În sens invers, în domeniul importurilor, operaţiunea interpuneîn circuitul comercial o firmă sau mai multe afiliate, din zoneoffshore, care cresc costurile importatorului exact cu marja deprofit care ar fi obţinută în ţară, aceasta impozitându-se modic înzonele respective.

Pentru exemplificare la operaţiuni de export:

Un produs, cu preţ producţie în România de 8.000 de euro, cumarjă de profit de 2.000 de euro, este exportat nu cu 10.000 deeuro cum ar fi normal, ci cu 8.050 de euro, în ţară profitul brutobţinut fiind de 50 euro şi nu de 2.000 euro. Impozitul pe profitplătit în România va fi de 8 euro şi nu de 320 euro, deci de 40 deori mai puţin.

Pentru exemplificare la operaţiuni import:

Materii prime şi materiale folosite pentru realizarea unuiprodus în România, se importă cu 9.950 de euro şi nu cu 8.000 deeuro, preţul real de la firma sau firmele afiliate, din zoneoffshore şi nu direct de la furnizorul străin, iar produsulrezultat va fi comercializat pe piaţă cu 10.000 euro, diferenţa de50 euro fiind impozitată în România şi nu de 2.000 de euro, în modnormal, 1.950 de euro rămânând în zona offshore, prin "încărcare"nejustificată a cheltuielilor companiei.

Bugetul de stat pierde sume enorme prin aplicarea de cătrecompanii, în special cele mari, a procedurii de "transferpricing".

Cea mai elocventă dovadă o reprezintă ponderea profitului brutîn cifra de afaceri totală, în cei mai profitabili ani din istoriaRomâniei, ani de veritabil boom economic: în 2007, la o cifră deafaceri totală de 231,4 miliarde de euro a tuturor companiilor dinRomânia a fost înregistrat un profit brut de 5,6%, iar în 2008, lao cifră de afaceri totală de 260,13 miliarde de euro, un profitbrut de 3,4%.

Numai în aceşti doi ani, bugetul de stat a pierdut, în principaldin cauza procedurii de "transfer pricing", prin impozitul peprofit, aprox. 5 miliarde euro/an, însă la acestea se adaugă şialte pierderi, mult mai mari, legate de evazionarea celorlalte taxeşi impozite, aferente operaţiunilor comerciale retratate, printr-ocontabilitate creativă, de intenţie. Aceste pierderi sunt situatela valori de aprox. alte 10 miliarde de euro pe an, pierdereatotală din evaziune fiscală ajungând la aproximativ 10-15 miliardeeuro pe an.

Ionel Blănculescu a fost ministru în guvernul AdrianNăstase; în prezent deţine firma "Consultaţii şi InvestigaţiiFinanciare"

AFACERI DE LA ZERO