Dezbaterile din viata publica romaneasca in legatura cu amendamentele propuse in Parlamentul european sau cu declaratiile unor inalti oficiali ai Uniunii Europene, care vizau amanarea negocierilor de aderare a Romaniei, dupa anul 2007, au fost receptate mai ales ca o tema cu conotatii politice. Abordarea este de inteles, in conditiile in care pentru prima oara de la inceperea negocierilor de aderare, ceea ce este pus sub semnul intrebarii nu este criteriul economic, cel al existentei unei economii de piata functionale, ci insusi criteriul politic, cel care priveste functionarea statului de drept si capacitatea administrativa de a aplica angajamentele adoptate la nivel politic. Concentrarea dezbaterii la nivel politic este de aceea de inteles in aceste conditii, mai ales ca ne aflam si in an electoral, an in care tentatia de a face din integrarea europeana este o tentatie la care nu au fost imuni nici partidul de guvernamant nici partidele din opozitie. Ar fi insa o mare eroare de a cantona aceasta dezbatere exclusiv in registrul politic, in conditiile in care la ora actuala miza este mai ales de natura economica. Intr-adevar, pachetul de programe adoptat de Uniunea Europeana pentru tarile candidate la aderare in anul 2007, respectiv Romania si Bulgaria, reprezinta din punct de vedere financiar o intrare de fonduri care este departe de a fi doar un simbol al solidaritatii. Ca urmare a intrarii in UE, in acest an, a unui grup de zece state, s-au creat conditiile pentru ca fondurile Phare destinate Romaniei sa sporeasca cu 20% in 2002, cu 30% in 2005 si cu 40% in 2006. De asemenea, pachetul financiar pentru anul 2007 si anii urmatori, aprobat deja de UE pentru Romania, este de aproximativ 10 miliarde de euro, dintre care sumele cele mai importante revin fondurilor structurale de dezvoltare (5.973 mil. euro si, dezvoltarii rurale (2.424 mil. euro).
In aceste conditii este foarte clar ca orice decizie de amanare a negocierilor cu Romania sau de decuplare a Romaniei de Bulgaria, ar avea consecinte dramatice din punct de vedere financiar pentru tara noastra.
Daca politic vorbind, amanarea negocierilor are pentru Romania o semnificatie mai mica in conditiile in care este vorba doar de o prelungire a negocierilor, fara a pune sub semnul intrebarii principiul unei viitoare apartenente a Romanie la UE, impactul economic ar avea consecinte mult mai drastice. Iata de ce, personal consider ca adevarata miza a eforturilor pe care guvernul Romaniei trebuie sa le intreprinda in perioada urmatoare este aceea de a nu pierde aceste finantari printr-o politica neconcludenta, de tergiversare a reformelor necesare pentru a restaura credibilitatea noastra ca tara candidata la UE. Programul prezentat la Bruxelles, saptamana trecuta de premierul Adrian Nastase, un program care in esenta contine obligatia de a face in trei luni ceea ce nu s-a facut in trei ani, are sanse reduse de a restaura credibilitatea noastra daca nu va fi insotit si de masuri politice, clare si categorice, as spune chiar dramatice, pentru a demonstra capacitatea noastra de a absorbi fondurile de preaderare, pana in 2004, si fondurile structurale ale UE, dupa 2004, la fel ca si capacitatea administrativa, la nivel local, de a monitoriza aplicarea corecta a proiectelor aprobate. Experienta de pana acum in acest domeniu este una negativa, foarte bine cunoscuta si la Bruxelles. Pe langa intarzierile nejustificate in crearea structurilor administrative necesare pentru preluarea acestor fonduri disponibilizate de UE pentru Romania, au aparut si numeroase scandaluri in care au fost si sunt implicati lideri marcanti ai PSD, atat de la nivelul central, cel ministerial, cat si de la cel local, mai ales al conducerilor consiliilor judetene.
Mesajul de baza al opozitiei care si-a anuntat intentia de a prezenta o motiune de cenzura pe tema integrarii europene este tocmai acesta: de a sublinia necesitatea unor politici guvernamentale capabile sa dea semnalele necesare la Bruxelles in ce priveste nu numai dorinta Romaniei de a accede la UE, dar si capacitatea noastra de a gestiona acest proces. Esecul guvernului Nastase nu va fi deci doar un esec politic care in mod normal se penalizeaza prin votul electoratului, ci si un esec economic pentru Romania in ansamblul sau si pentru numeroase comunitati locale care vor fi private de posibilitatea de a accesa fondurile europene in anii urmatori. Iata de ce, pe langa asumarea responsabilitatilor si gestionarea programului de actiuni, guvernului ii revine si obligatia de a accelera reforma administratiei si eliminarea scandalurilor legate de folosirea fondurilor europene. Este un lucru greu de facut, sau chiar imposibil, in intervalul de timp care a mai ramas si in conditiile unui an electoral, daca nu va exista o reala deschidere catre societatea civila si partidele politice din opozitie pentru a folosi toata expertiza existenta si a dispune de un sprijin cat mai larg in aceasta actiune de care depinde intr-o mare masura viitorul nostru al tuturor.
Teodor Melescanu, Vicepresedinte al PNL si fost ministru de externe (1992-1996)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
