Curtea Constitutionala (CC) i-a dat ieri drept de veto presedintelui Romaniei in numirea unor ministri (in cazul vacantei unei functii), ceea ce inseamna ca raportul de forte din sanul puterii executive (Guvern si Presedintie) se modifica in favoarea sefului statului. Niciun presedinte de dupa revolutie nu a avut o asemenea putere.
Decizia Curtii reprezinta o surpriza de proportii cu atat mai mult cu cat aceeasi institutie afirmase anul trecut ca presedintele nu are drept de veto la numirea ministrilor. O parte a clasei politice a contestat vehement solutia, afirmand ca Curtea Constitutionala a modificat Constitutia, fapt in sine neconstitutional, transformand Romania intr-o republica prezidentiala.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu trebuie sa propuna o alta persoana pentru functia de ministru al justitiei, in locul Noricai Nicolai, in urma deciziei Curti Constitutionale potrivit careia presedintele Romaniei are dreptul sa refuze prima propunere a sefului Executivului de numire a unei persoane in functia vacanta de ministru.
Curtea a interpretat art. 85. al. 2 din Constitutie, articol care nu spune nimic despre o asemenea posibilitate, ci statueaza doar ca "in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului".
Curtea a interpretat acest articol in sensul ca "in exercitarea atributiilor prevazute de art. 85 al. 2 din Constitutie presedintele Romaniei poate refuza, o singura data, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane in functia vacanta de ministru. Primul-ministru este obligat sa propuna o alta persoana".
Practic, decizia de ieri a Curtii Constitutionale reconfigureaza acea parte a puterii legislative gestionata de presedinte (Guvernul si Presedintia fac parte, ambele, din puterea executiva) - dandu-i sefului statului puteri in privinta numirii ministrilor, prerogativa care nu a avut-o (cel putin public) niciun presedinte dupa revolutie.
Problema acestei decizii este ca ea este exact contrara unei alteia data in aprilie trecut - cand Basescu a refuzat sa-l numeasca pe Adrian Cioroianu la Externe - in care aceeasi Curte spune a ca presedintele nu are dreptul de veto la numirea ministrilor, "dar poate cere primului-ministru sa renunte la propunerea facuta atunci cand o persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului".
Basescu a interpretat aceasta decizie in favoarea sa si a refuzat sa o numeasca pe Nicolai in functia de ministru, invocand o parte a trecutului sau (numit de el "conditiile legale"). Numai ca, in termeni juridici, "conditiile legale" sunt legate de varsta, de cetatenie si nu de unele greseli din trecutul profesional al candidatului, greseli profesionele invocate de Basescu in cazul Nicolai.
Bazandu-se pe prima decizie a Curtii ("presedintele nu are drept de veto"), premierul a refuzat sa o inlocuiasca pe Nicolai si a facut o noua sesizare. Curtea a dat de data aceasta dreptate presedintelui, ceea ce inseamna ca de fapt el are drept de veto la numirea lui Nicolai, contrar a ceea ce spusese in aprilie, si anume ca un astfel de drept nu exista.
In lipsa motivatiei nu se poate spune de ce de la lipsa dreptului de veto s-a ajuns la dreptul de a refuza "o singura data" si de ce doar o singura data.
Cert este ca decizia Curtii reconfigureaza raportul de forte dintre Guvern si Presedintie, explica profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. "Decizia Curtii in cazul Nicolai se bate cap in cap cu cea data in cazul Cioroianu. Astept motivarea pentru ca in lipsa ei suntem intr-o stare de confuzie. Cert este ca raportul de forte se va reconfigura. Presedintele se poate opune unei numiri, apoi alteia si asa mai departe", explica Stanomir.
Partidele s-au declarat uluite de decizia Curtii.
Mircea Geoana (PSD) a spus ca decizia este "surprinzatoare" si "contradictorie". Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat: "Dupa parerea mea, prin aceasta decizie Curtea Constitutionala a modificat Constitutia, ceea ce e absolut inadmisibil. In acest moment, Constitutia prevede dreptul presedintelui republicii de a retrimite o singura data premierului, Guvernului o propunere de ministru. Nu-i da dreptul la veto si nu obliga Guvernul sa schimbe persoana care este candidat la functia de ministru. Mi se pare ca CC si-a depasit competentele prevazute de Constitutie si lege, insasi hotararea ei e neconstitutionala si a facut un lucru foarte grav, a balansat raportul dintre puterile institutiilor statului, in sensul ca a impins atributiile presedintelui pe plaja unei republici prezidentiale".
Secretarul general al PSD, Titus Corlatean, a declarat ca, prin decizia in cazul Norica Nicolai, Curtea Constitutionala si-a arogat atributiuni de legiferare si a transformat statul roman intr-o republica prezidentiala.
Senatorul PNL Radu Stroe a afirmat ca, prin decizia referitoare la numirea ministrului justitiei, Curtea Constitutionala citeste legea "intr-un mod special", in favoarea "securistilor" si a lui Traian Basescu si a avertizat ca ar trebui vazut daca mai e necesara existenta CC. Premierul nu a comentat.
Se bat cap in cap
Decizia Curtii Constitutionale din 5 aprilie 2007
In exercitatea atributiilor prevazute la art 85. alin 2 din Constitutie, presedintele Romaniei nu are drept de veto, dar poate cere primului-ministru sa renunte la propunerea facuta atunci cand o persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului.
Decizia Curtii Constitutionale din 7 februarie 2008
In exercitatea atributiilor prevazute la art. 85 alin. 2 din Constitutie, presedintele Romaniei poate
refuza, o singura data, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane in functia vacanta de ministru. Primul-ministru este obligat sa propuna o alta persoana.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
