Politică

Cine are şanse să câştige Primăria Generală a Bucureştiului, o "afacere" de 1 mld. euro anual

Cine are şanse să câştige Primăria Generală a Bucureştiului, o "afacere" de 1 mld. euro anual

12 candidaţi se înscriseseră în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei cu puţină vreme înainte de închiderea înscrierilor. Cel care va câştiga va colabora cu un Consiliu General (CGMB) format din 55 de consilieri. Consiliul este instituţia care aprobă proiectele primarului sau îl blochează în intenţiile lui, respingându-i-le.

Autor: Iulian Anghel

02.05.2012, 00:07 13470

Faţă de anii precedenţi, alegerile locale din 10 iunie se desfăşoară într-un singur tur de scrutin. Cu alte cuvinte, cine va lua cele mai multe voturi va câştiga.

Primarii şi preşedinţii consiliilor jude­ţe­ne sunt aleşi uninominal, iar consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii elec­to­rale, pe baza scrutinului de listă, potrivit prin­cipiului reprezentării proporţionale.

Nu veţi putea vota decât în localitatea de reşe­dinţă, cu o singură excepţie: "Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor".

Aşadar, cine câştigă cele mai multe voturi câştigă o primărie sau un consiliu ju­de­ţean. Nu mai este loc de alianţe pentru turul al doilea, ca în trecut. Pe acest sistem, şan­sele cele mai mari de a fi ales le au primarii în funcţie.

Chiar dacă la Primăria Generală a Bucureştiului sunt înscrise 12 candidaturi - au intrat în cursă persoane din business sau fotbal precum Anghel Iordănescu (fost selecţioner al naţionalei), George Becali (patronul clubului de fotbal Steaua) sau Irinel Columbeanu - prima şansă o are Sorin Oprescu, primarul în exerciţiu. La sectoare, toţi primarii înscrişi în cursă, indiferent de partidul de care aparţin, au prima şansă.

Fotoliul de primar general a fost, nu doar în istoria trecută, ci şi în cea recentă, o rampă de lansare spre alte poziţii înalte.

Din poziţia de primar general, unii au ajuns în fruntea Guvernului, precum Vintilă Brătianu, în epoca interbelică, sau Victor Ciorbea în istoria recentă, dar şi în fruntea ţării precum Traian Băsescu care a câştigat două mandate de primar gene­ral. Când a câştigat Pri­mă­ria Generală, Traian Băses­cu (prima dată în 2000) a dat tonul pentru revigorarea firavului său partid de atunci, PD, pe care apoi l-a propulsat spre putere. Acum situaţia este mult diferită.

Bucureştiul concen­trea­ză o bună parte a economiei Ro­mâniei, de vreme ce re­pre­zintă aproape un sfert din PIB-ul ei. Din acest punct de ve­dere, primarul general şi Con­si­liul General al Municipiului Bu­cu­reşti (CGMB) au puteri foarte mari: aici se dau autorizaţii de construcţii, aici se aprobă planuri de urbanism şi în "pixul" celor de mai sus stă extinderea unei afaceri imobiliare, de pildă, sau nu. Puterea politică este dublată de influenţa asupra afacerilor.

Primarul general în funcţie a încercat, pe ultima sută de metri, să arate că a făcut ceva: a inaugurat recent un pasaj important, pasajul Pipera (o investiţie de 30 mil. euro). Dar multele sale planuri anunţate înainte de a câştiga primul mandat - de pildă, auto­stra­da suspendată - sunt încă pe hârtie.

Primăria Generală are pe mână mulţi bani. Anul acesta, de pildă, şi-a bugetat venituri de 4,64 mld. lei (aproape 1,1 mld. euro), cu peste 200 mil. lei mai mari decât în proiectul de anul trecut votat în prima lui variantă de consilieri. În aceeaşi vreme, cheltuielile Municipalităţii sunt prevăzute, în 2012, la 4,9 mld. lei (1,13 mld. euro), deşi din credite externe Primăria Gene­rală nu mai are anul acesta decât 11 mil. euro.

Toate aceste cheltuieli făcute de Muni­ci­pa­lita­te sau de primăriile de sectoare sunt încre­din­ţate firmelor private în urma unor licitaţii. Au fost, de-a lungul vremii, multe licitaţii "suspecte", adică lucrări bănuite a fi fost în­cre­dinţate firmelor "de casă". Dar nimic de di­men­siuni majore nu a fost demonstrat până acum ca "ilegal".

Anul trecut primarul general Sorin Opres­cu a înaintat consilierilor, iar aceştia au vo­tat, un buget de venituri de 4,4 mld. lei (1 mld. euro). La finalul anului, Municipalitatea a în­chis cu venituri de 3,3 mld. lei (758 mil. euro), adică cu 242 mil. euro mai puţin decât era prevăzut iniţial (25% din bugetul iniţial).

Nimeni nu a venit să explice de ce aceste di­ferenţe şi de ce, după situaţia de anul trecut, Con­siliul General a votat, din nou, un buget de ve­ni­turi astronomic de 1,1 mld. euro, când, în ac­ti­vitatea economică, nu se întrevede nimic exploziv.

Primăria Generală are în plan să împrumu­te încă 800 mil. euro, dar consilierii (actualul CGMB a fost controlat de PDL şi PRM într-o alian­ţă suis-generis) au blocat, până acum, aceas­tă iniţiativă.

În condiţiile în care credite ex­terne nu mai are, iar situaţie economică nu se va îmbunătăţi considerabil (primăria are ve­ni­turi şi din TVA şi din impozite pe venit şi pro­fit), este de văzut cum Municipalitatea va aduna ve­nituri în acest an cu 300 mil. euro mai mult decât în 2011.

Dar, dacă componenţa CGMB se schimbă în urma alegerilor din 10 iunie, este posibil ca no­ul Consiliu să aprobe noul împrumut de 800 mil. euro. Dacă el va fi luat, va urma "fiesta", căci vor fi atunci bani de cheltuială peste veni­tu­rile curente şi, iarăşi, în jurul Primăriei Gene­ra­le vor începe să roiască doritorii de contracte municipale.

În sectoare, situaţia este asemănătoare. Sec­toarele, împreună, au venituri cumulate de apro­ximativ 1 mld. euro. Iar în jurul banilor - Bucu­reştiul are mulţi bani - se învârte şi puterea şi interesele.

Celebrităţi în istorie care au condus Bucureştiul

De-a lungul anilor fotoliul de primar general al Bucureştiului a fost adjudecat de celebrităţi politice, prinţi sau scriitori, care acum au intrat în manuale, poartă nume de străzi sau au busturi prin pieţe şi clădiri publice - între aceştia Pache Protopopescu, Ion Câmpineanu, Prinţul Grigore Cantacuzino, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Filipescu, C. A. Rosetti sau Vintilă Brătianu (foto).

Primăria Bucureştiului a fost înfiinţată în 1864, iar primul ei primar a fost un general, Barbu Vlădoiu. La 10 iunie bucureştenii îl vor alege pe cel de-al 94-lea primar din istorie.

Între cei mai celebri primari ai Bucureştiului avea să se numere Vintilă Brătianu. El a ocupat

această poziţie într-o situaţie extrem de tulbure, între 1907 şi 1911. Ascensiunea sa avea să pornească de aici. În timpul Primului Război Mondial a fost ministru de război, apoi ministru al finanţelor (1922-1926), ajungând prim-ministru între 1927 şi 1928.

Sub mandatul liberalilor din acea perioadă, a fost adoptată deviza "prin noi înşine" (păstrată şi acum de PNL) prin care România privilegia capitalul autohton în faţa capitalului străin în ciuda protestului masiv al marilor corporaţii străine. Atunci au fost adoptate cele mai importante legi pentru modernizarea României, atunci a fost introdus monopolul statului pe principalele resurse (legea energiei, legea minelor, legea privind controlul întreprinderilor de stat). Atunci au fost create Societatea Naţională de Gaz Metan, Societatea Naţională de Credit Industrial, Banca Românească sau IAR (Industria Aeronautică Română). Călin Popescu-Tăriceanu (care a condus guvernul între 2004 şi 2008) a fost primul premier liberal de la Vintilă Brătianu încoace.

AFACERI DE LA ZERO