Guvernul este institutia cea mai putin transparenta din Romania, potrivit unui sondaj al Institutului pentru Politici Publice (IPP) dat publicitatii ieri. 25% dintre romani care au probleme in privinta comunicarii cu administratia spun ca actualul Guvern este cea mai opaca institutie, 23% cred ca este Parlamentul, 16% Presedintia si 5% consiliile locale. 42% dintre romani sustin ca autoritatile furnizeaza insuficiente informatii despre activitatea lor.
De ce este Guvernul cea mai netransparenta institutie din stat in opinia celor intervievati de IPP? Si de ce ar fi acest Guvern mai netransparent decat altele?
"Daca in timpul fostului Guvern, puteau fi gasite toate hotararile de guvern adoptate, acum se gasesc numai asa-numitele briefing-uri de presa, care contin raspunsurile premierului Emil Boc la intrebarile jurnalistilor, insa mai putin documentele in sine", a declarat pentru ZF Elena Iorga, coordonator de proiecte in cadrul IPP.
Cum raspunde insa Guvernul?
Purtatorul de cuvant al Guvernului Ioana Muntean a declarat pentru ZF ca de comunicarea cu cetatenii se ocupa Directia de Relatii Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) si ca pana acum nu a fost probleme din aceasta privinta. Muntean a argumentat ca informarea cetatenilor in legatura cu activitatea Guvernului se poate face prin diferite mecanisme, precum Tel Verde, e-mailuri sau apeluri telefonice. "De fiecare data cetatenii primesc un raspuns la solicitarile lor. Numai in cazul in care cei care solicita o informatie nu-si lasa datele de contact nu li se raspunde", a declarat Muntean.
Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, "accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei". Asadar, orice persoana are dreptul de a cere o informatie de la orice autoritate publica si trebuie sa o primeasca.
In studiul realizat de IPP se arata ca 39% dintre cetatenii Romaniei au auzit despre existenta legii privind liberul acces la informatii de interes public, insa mai putin de 1 din 5 romani s-au folosit vreodata de prevederile legii pentru a cere informatii de la autoritatile statului.
Care este explicatia pentru netransparenta Guvernului?
Georgiana Iorgulescu, director al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), este de parere ca opacitatea Executivului vine in principal din abuzul de ordonante de urgenta pe care-l face.
"In numai 4 luni, actualul Guvern a adoptat 46 de ordonante de urgenta, ceea ce inseamna o hotarare unilaterala a Executivului, fapt pentru care Parlamentul amana dezbaterea legii respective. In asa fel nu are loc o cooperare utila in probleme precum salarizarea sau pensiile, iar dezbaterea acestor probleme nu exista. Parlamentul este lasat astfel in umbra", a declarat pentru ZF Iorgulescu. Altii au alta parere. Codru Vrabie, expert in cadrul Transparency International, este de parere ca problema vine de la guvernarea locala, care nu este invatata sa faca proceduri de transparenta institutionala. Astfel, argumenteaza Vrabie, oficialii care vin din guvernarea locala in cea centrala vor actiona cum au fost invatati pana acum. "Se ajunge astfel la o guvernare opaca si avem un mare pericol de coruptie si abuz", a declarat pentru ZF Codru Vrabie.
E perfect eronat sa te gandesti ca in perioada de criza trebuie sa iei masuri urgente. Ba, din contra, trebuie sa te gandesti de trei ori inainte sa tai o data, a mai spus expertul Transparency International, care
s-a intrebat cum poate un guvern cu 70% sustinere in Parlament sa foloseasca atat de mult ordonantele de urgenta.
Aceeasi opacitate se observa si in cazul legilor care asteapta sa fie aprobate de Guvern. ZF a remarcat saptamana trecuta ca numai 5 din cele 16 acte care urmau sa fie discutate in sedinta de guvern din data de 27 mai au fost publicate. Institutia incalca astfel legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala potrivit careia autoritatile trebuie sa faca publice actele normative cu cel putin 30 de zile inainte de a fi adoptate.
Dupa intrarea in vigoare a unei legi, practica majoritar europeana este de a se urmari timp ce un an acel act si a se vedea daca are efectul scontat. In Franta, de exemplu, exista un raportor pentru o lege trecuta de Parlament, care urmareste efectele acelui act in decursul unui an. In Romania s-a discutat despre acest lucru, dar nu a fost pus in practica. De aceea exista legi modificate, pentru ca efectul lor nu a fost cel dorit.
Sondajul realizat de Institutul pentru Politici Publice in perioada 20 - 29 aprilie 2009 pe un esantion de 1.033 de persoane a incercat sa analizeze in principal perceptia romanilor referitoare la dreptul la informare si cunostintele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispozitie pentru a obtine informatii de interes public de la autoritati, se arata intr-un comunicat al IPP.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
