Pana la sfarsitul lunii iunie Guverul este obligat sa rezolve problema independentei justitiei de factorul politic. Trei proiecte de lege - legea de organizare judecatoreasca, legea privind statutul magistratilor si legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - trebuie adoptate in acest termen. Trebuie armonizate in asa fel incat ministrul justitiei sa nu mai aiba parghii de control a activitatii magistratilor si sa ramana ceea ce trebuie de fapt sa fie: un administrator. Este un termen extrem de scurt, asumat la sfarsitul lui februarie in fata UE, cu sabia deasupra capului. Toate rapoartele UE despre Romania au deplans, in timp, soarta justitiei. Acum pare ca timpul a expirat. Este de inteles in acest context insistenta cu care autoritatile promit ca vor rezolva problema repede. Ieri, doi inalti responsabili din administratia centrala - ministrul justitiei, Cristian Diaconescu, si ministrul de stat pentru coordonare justitiei, integrarii si apararii, Ioan Talpes, au declarat ca exista vointa politica de a se pune in practica ceea ce este necesar pentru a se ajunge la o reala independenta a justitiei.
Pentru ca intre ceea ce se promite si ceea ce a fost promovat exista deocamdata diferente notabile.
Legea privind organizarea judecatoreasca si legea privind statutul magistratilor se afla in dezaterea parlamentara. Au trecut de Senat si sunt blocarte la Comisia juridica din Camera. Oficial au fost oprite din treseul parlamentar pentru a fi corelate cu legea CSM, aflata inca la guvern in stadiu de proiect. Primele doua legi permit ministerului justitiei sa-i controleze activitatea magistratilor. Prin intermediul instectorilor judiciari si a rapoartelor facute de acestia privind activitatea si atitudinea magistratilor, acestia din urma pot fi trimisi in fata CSM, care poate lua masuri disciplinare. Deci ministrul justitie poate trimite magistratii in fata CSM, unde are, cel putin deocamdata, un cuvant de spus. Potrivit proiectului de lege privind functionarea CSM, sanctiunile mai usoare (mustrarea de pilda) se iau de Consiliul intrunit pe sectii - separate pentru procurori si judecatori - la care ministrul justitiei nu are acces. Pentru pedepse aspre, cum ar fi suspendarea, masura se ia in plenul CSM, unde ministrul justitiei este membru de drept.. Care va fi influenta ministrului de justitie in acest for? - chiar daca el este doar unul dintre cei 19 membri ai CSM. Ministrul justitiei, Cristian Diaconescu, a spus ieri ca prin corelarea celor trei legi influenta ministrului justitiei in activitatea magistratilor va disparea. Nu a spus insa daca primele doua legi aflate deja in dezbaterea parlamentului vor fi modificate si nici nu a vrut sa comenteze cererea CSM, anume ca inspectorii - controlati acum de ministerul justitiei - sa treaca la CSM, unde sa functioneze ca o structura autonoma. Probabil ca atata vreme cat ministrul justitie va pastra aceasta parghie de influenta, va fi greu sa se abtina in a-si exercita influenta asupra magistartilor. Influenta care este reclamata de catre acestia. Nu mai departe decat ieri, doi reprezentanti ai acestora, Daniela Panioglu, de la Tribunalul Bucuresti, si Viorica Costiniu, foste sef al asociatiei breslei, au spus ca exista forme de intimidare si de subordonare a judecatorilor, prin incarcarea excesiva cu dosare (astfel ca nu li se mai acorda atentia cuvenita), fie prin mutarea de la o sectie la alta, de la o cauza la alta, nemaitinandu-se cont de specializarea si priceperea lor.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
