Prezentate initial drept proiecte ambitioase de reformare a clase politice, legile electorale sunt pe punctul de a fi finalizate de catre Parlament dar nu in masura sa creeze premisele schimbarilor promise. Formatiunile politice au renuntat la introducerea votului uninominal, la reducerea numarului de parlamentari, iar sanctionarea migratiei politice nu a depasit nivelul intentiei. Legile alegerilor parlamentare si prezidentiale au fost finalizate ieri de catre Comisia electorala a Parlamentului si urmeaza sa intre in dezbaterea deputatilor saptamana viitoare, in sesiune extraordinara.
Mai bine de un an, premergator adoptarii noii Constitutii, toate partidele parlamentare au sustinut, la nivel declarativ introducerea votului uninominal, cel putin la una dintre camerele legislative: Senatul. Era unul dintre putinele proiecte politice care isi gasea corespondent in agenda publica. PSD plusa. Afirma ca sustine, o data cu introducerea votului uninominal, si reducerea numarului de parlamentari.
Primele semne de retractare ale actorilor politici au aparut in momentul dezbaterii noii Constitutii. Legea fundamentala ar fi trebuit sa creeze premise pentru introducerea votului uninominal, urmand ca prin legile electorale sa se produca modificarile propriu-zise. Acest lucru nu s-a intamplat ceea ce a facut, ulterior, la discutiile privind legile electorale sa fie imposibila introducerea votului uninominal.
Care au fost motivele pentru care toate partidele, la putere sau in opozitie, au renuntat la introducerea votului uninominal ?
Analistul politic Cristian Preda crede ca este vorba, in primul rand, de teama formatiunilor politice parlamentare de a pierde locuri in Parlament si tendinta acestora de a mentine formula eclectica de acum. Si explica de ce. Actualul sistem electoral, datorita pragului electoral inalt, 5%, si a numarului mediu de parlamentari alesi in fiecare circumscriptie electorala, produce distorsiuni care conduc la atribuirea unui numar mai mare de mandate obtinute in urma redistribuirii. Sunt avantajati marii actori politici. De pilda, afirma Cristian Preda, la alegerile din 2.000 PSD a obtinut 35% din sufragii, insa, in urma redistribuirii voturilor in contul acestui partid au intrat 44% dintre mandatele parlamentare. La randul lor, PNL si PD, au dovedit aceeasi teama ca vor pierde locuri in Parlament, in momentul in care nu se intrevedea o performanta notabila a Aliantei D.A., mai spune analistul politic.
Cristian Preda considera ca in acest moment nu este nevoie de o revolutie in sistemul politic ci, mai degraba, de o "ajustare fina". Are in vedere coborarea pragului parlamentar, acum de 5%, pentru a lasa cale libera in Parlament si altor partide politice extraparlamentare precum PNTCD, Actiunea Populara. El aminteste ca la alegerile din 2.000 aproximativ 20% din voturi nu s-au regasit in Parlament - au fost redistribuite partidelor care au trecut pragul parlamentar - fapt ce produce unele frustrari in randul electoratului si accentueaza bipolaritatea politica, dovedita si la alegerile locale.
Sanctionarea migratiei politice, un alt deziderat asupra caruia partidele pareau sa fi cazut de acord, a ramas la stadiul de intentie. In momentul in care s-a modificat Constitutia, anul trecut, nu a fost pregatit legislativ terenul pentru sanctionarea migratiei politice. Era momentul in care partidele de opozitie acuzau PSD ca in urma presiunilor a atras in partid 80% din alesii locali ai opozitiei. De asemenea, mai multi senatori si deputati din PNL, PD si PRM au trecut in randurile partidului de guvernamant. In urma unei dezbateri publice legate de consecintele migratiei politice, Guvernul a promovat o ordonanta ce preciza ca primarul, consilierul sau parlamentarul care paraseste partidul pe listele caruia a candidat sa-si piarda mandatul. In ceea ce-i priveste pe parlamentari, Ordonanta intra insa in contradictie cu noua Constitutie, ce precizeaza ca mandatul parlamentar nu este imperativ. Prin urmare, actul normativ a ramas blocat in Parlament. Analistul Cristian Preda considera ca aceasta ordonanta a fost intr-un con de umbra intrucat s-a realizat ca era vorba despre o prevedere neconstitutionala.
Alianta se gandeste sa conteste legea
Chiar si in absenta acestor puncte cheie - introducerea votului uninominal si sanctionarea migratiei - dezbaterea putere-opozitie a fost tensionata. Alianta PNL-PD isi rezerva dreptul de a contesta la Curtea Constitutuionala legea alegerilor parlamentare, afirma vicepresedintele PD, Ioan Onisei, membru al comisiei electorale. Onisei arata ca PNL si PD nu sunt de acord cu aceasta lege intrucat permite presedintelui Ion Iliescu sa faca campanie electorala PSD, intrand astfel in conflict cu normele constitutionale. "Aflandu-se in cadere libera, PSD incearca sa-l foloseasca pe Ion Iliescu ca pe o locomotiva electorala, desi este un model vechi, uzat si cu aburi", a declarat Ioan Onisei. In campania pentru alegerile locale, opozitia a vorbit despre intentia de a declansa procedura de suspendare a presedintelui Iliescu intrucat acesta se afisa, in vizitele in tara, alaturi de candidatii PSD.
Viorel Hrebenciuc, de la PSD, raspunde insa cu o nota de ironie opozitiei. El spune ca presedintele Iliescu nici nu trebuie sa-si faca campanie, "umblam noi cu poza lui".
Asa cum a fost adoptata in Comisia electorala, legea permite presedintelui in exercitiu ca in ultimele trei luni de mandat sa candideze ca independent pentru un mandat parlamentar, pe listele unui partid politic. Totodata, presedintele poate, potrivit acestei legi, sa participe la campania electorala a respectivului partid, in timp ce Constitutia precizeaza ca seful statului trebuie sa fie echidistant politic in timpul mandatului. De aceasta lege va beneficia presedintele Iliescu si, daca va mai ramane in vigoare, va mai putea fi aplicata peste 20 de ani cand alegerile parlamentare vor coincide cu cele prezidentiale.
Ultimul pas in adoptarea legilor alegerilor parlamentare si prezidentiale va fi dezbaterea in Camera Deputatilor, saptamana viitoare, in sesiune extraordinara. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
