"Românii sunt mai obosiţi, frustraţi şi furioşi decât orice alţi europeni", scrie Mircea Geoană în Pagina de Opinii a ediţiei online de joi a NYT, subliniind că "acum depinde de toţi politicienii ţării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetăţenii la referendum".
Băsescu a "supravieţuit cu puţin referendumului" de duminică, "salvarea sa fiind o manevră legislativă introdusă de Curtea Constituţională şi acceptată de Parlament, cerând ca, pentru ca referendumul să fie valid, la vot să participe majoritatea absolută a alegătorilor", apreciază fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, precizând că deşi împotriva lui Băsescu au votat mai mulţi alegători decât l-au ales în 2009, ei nu reprezintă peste 50 la sută din electorat.
Amânarea unei hotărâri privind validitatea rezultatului acestui referendum până pe 12 septembrie "aruncă ţara într-o perioadă prelungită de incertitudine politică", continuă senatorul român în New York Times.
"Divizarea partizană" care a atins o culme în cursul referendumului de duminică, "a fost gestionată neîndemânatic de toate părţile", în opinia fostului ambasador român la Washington, care citează "schimbarea unor legi şi instituţii şi înlocuirea preşedinţilor celor două Camere" de către majoritatea USL în Parlament, "furioasă din cauza amestecului lui Băsescu în procesul legislativ", declanşând un "blitzkrieg" cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative.
"Starea proastă din România este strâns legată de problemele curente din Europa", apreciază fostul ministru român de Externe (2000-2004), în opinia căruia "cetăţenii din întreaga Europă se simt înşelaţi de Guvernele pe care le-au votat, pentru că au eşuat să îi protejeze" de o situaţie dificilă economic şi politic, "pe care nu au ei au creat-o şi asupra căreia nu deţin controlul".
Geoană scrie că ţara a alunecat în sărăcie şi haos în timp ce Băsecu "flutura cartea austerităţii fiscale ca semn al angajementelor României în Europa", avertizând că "austeritatea creează spaţiu pentru extremism, atât de stânga, cât şi de dreapta" şi apreciind că "un stil ostil şi muşcător al felului de a face politică îi determină pe partenerii europeni ai României să se îndoiască de puterea democraţiei sale şi să pună în discuţie angajamentul său faţă de valorile europene".
"Voci stridente ies ilegitim în prim plan, în timp ce curentul dominant în Europa este ocupat cu lupta împotriva crizei datoriilor", denunţă el, vizând "oficiali europeni frustraţi de propriile politici", care au reacţionat faţă de încercările pripite ale Parlamentului român de a "netezi un teren politic". "Europa vrea să stopeze tendinţele antidemocratice, dar cetăţenii României nu trebuie plătească factura pentru deficite democratice din alte părţi ale Europei", subliniază el.
"Crearea unui set de ţări ostracizate în periferia geografică şi politică a continentului ne va face să alunecăm spre o Europă reîmpărţită", subliniază senatorul român acest material.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
