Politică externă

Dupa ce a luptat 50 de ani cu SUA, Castro ataca "puterile coloniale" europene

28.07.2003, 00:00 35

La aniversarea a 50 de ani de la victoria revolutiei cubaneze, Fidel Castro, si-a abandonat dusmanul traditional, SUA, pentru a ataca declarativ, in speech - ul sau de 70 de minute, Uniunea Europeana.
"Guvernul cubanez respinge orice ajutor umanitar, care ar putea fi oferit Cubei de catre guvernele Uniunii Europene, din demnitate. (...) tara noastra va accepta ajutor, oricat de modest ar fi, numai de la organizatiile nonguvernamentale, care nu vor incerca sa ne impuna conditii politice (...). Cuba nu are nevoie de ajutorul UE pentru a supravietui", a spus presedintele cubanez celor 10.000 de oameni, veniti sa-i asculte discursul aniversar, tinut anul acesta la baracile militare din Moncada, din Santiago de Cuba. Presedintele cubanez a aparut imbracat in obisnuitul sau veston verde militar, aparent intr-o buna forma fizica, in ciuda zvonurilor despre inrautatirea sanatatii sale.  La Moncada au avut loc atacurile revolutionarilor asupra fortelor lui Fulgencio Batista, pe 26 iulie 1953, data care a ramas in istoria Cubei ca zi a inceputului eliberarii de sub regimul lui Batista. "Uniunea Europeana este un grup de puteri coloniale, care sunt responsabile istoric pentru traficul de sclavi, devalizarea si uneori chiar distrugerea unor intregi popoare", a spus Fidel Castro. Acest discurs este o reactie la faptul ca Uniunea Europeana si-a schimbat tonul fata de Cuba , dupa ce Havana a executat trei cetateni care incercau sa fuga din tara pe mare, catre SUA. In iunie, Uniunea Europeana a impus sanctiuni diplomatice statului comunist cubanez, restrictionand vizitele reprezentantilor de rang inalt in Cuba. O luna mai tarziu, Uniunea Europeana a revenit asupra deciziilor, anuntand ca UE va vira in continuare fonduri umanitare Cubei, daca sunt initiate reforme politice si economice si mai ales, cu conditia ca banii sa ajunga la simplii cetateni. Bugetul pe 2002 al UE pentru Cuba a fost de 20 de milioane de euro, dar au fost trimisi in Caraibe doar 400.000 de euro. Cuba se afla sub embargo economic american de 40 de ani, timp in care tarile europene au devenit principalul investitor. Mai mult, 800.000 din cei 1,7 milioane de turisti care viziteaza insula anual sunt europeni. De ziua revolutiei Fidel Castro a vorbit despre cele noua tari, foste membre ale blocului sovietic, astazi candidate la admiterea in Uniunea Europeana, in mai 2004, ca despre "un cal troian", care uraste Cuba si admira Statele Unite.



Remember Sierra Maestra
Gherilele revolutionare cubaneze au atacat fortele militare ale lui Fulgencio Batista, care a impus Cubei un regim corupt, controlat de SUA, la 26 iulie 1953. Multi insurgenti au fost prinsi, unii au fost executati, iar Fidel Castro a fost intemnitat. In inchisoare si-a redactat manifestul revolutionar, iar dupa doi ani de temnita si inca un an de exil in Mexic, Castro, alaturi de 80 de oameni se intorc in Cuba. In Mexic, Castro, avocat de profesie, l-a cunoscut pe Ernesto Guevara, un medic argentinian, al carui crez era ca numai o revolutie populara poate salva de la inapoierea istorica si economica America de Sud. Impreuna au intrat in istorie, cucerind puterea in Cuba. Dintre ei, Ernesto Che (apelativ popular spaniol, tradus prin "Omule") Guevara a devenit o figura mitica, emblema perfecta a revolutionarulu, "omul perfect" cum l-a numit Sartre. Alaturi de fratele sau Raul si de Che Guevara, Fidel Castro a organizat gherila cubaneza, in muntii Sierra Maestra. Pe 12 iulie 1957 a fost redactat un manifest care garanta eliberarea tuturor detinutilor politici ai regimului Batista, libertatea presei, drepturi cetatenesti, garantate printr-o noua constitutie. Castro ar fi vrut sa includa si reforma agrara, dar a fost prevenit ca o asemenea prevedere ar descuraja multi militanti. Pe 25 mai 1958, revolutionarii au avut de infruntat o ofensiva masiva a regimului: 10.000 de soldati, impotriva celor 200 luptatori revolutionari, inarmati cu pusti. Batalia de la El Jigue, din iulie a marcat inceputul victoriilor grupului lui Castro. Luptatorii sai s-au grupat in doua aripi de atac, una spre Pinar del Rio, in Vestul Cubei, condusa de Camillo Cienfuegos, iar cealalta, spre centrul Cubei, condusa de Che Guevara. In ianuarie 1959, generalul Batista a fugit din Cuba si o junta militara a preluat puterea. Santa Clara a cazut in mainile rebelilor, iar Fidel a cerut militarilor cubanezi de la putere sa cedeze in fata revolutiei. Pe 8 ianuarie 1959, Castro a intrat in Havana, iar pe 16 ale aceleiasi luni devenea primul ministru al Cubei. "Astazi, insemnam mai mult decat simple instrumente ale unei natiuni. Astazi suntem speranta Americii de Sud reinviate", spunea Che Guevara, in 1959. In aprilie, Castro se intalnea cu presedintele american Richard Nixon, mancand hamburgeri, in fata presei, in cursul unei vizite neoficiale la Washington. Nixon avertiza ca nu are alta solutie decat sa-l aduca pe liderul de stanga pe calea cea buna.  Anul viitor, SUA impuneau embargoul comercial, ca raspuns la refuzul de aliniere al lui Castro. Mai tarziu, revolutia cubaneza a devenit comunista, deoarece Castro nu putea apara altfel Cuba de puternica America de Nord. In 1962, cei doi revolutionari cubanezi, alaturi de Nikita Hrusciov pe de o parte si SUA, de cealalta parte au adus lumea in pragul razboiul nuclear, declansand criza rachetelor. Che Guevara a fost un timp sef al Bancii Centrale cubaneze, apoi ministru al Industriilor. Pentru ca dorea sa continua lupta pentru exportul de revolutie in America de Sud, s-a departat politic de Fidel Castro. Pleaca din Cuba pentru a sustine miscarile de eliberare africane, apoi, in Bolivia, pentru a organiza lupta de eliberare. Este ucis in Bolivia, in conditii niciodata pe deplin elucidate.



Cuba, viitor incert
Conform BBC, Cuba a ajuns in ultimii ani, din cea de-a treia tara bogata a Americii de Sud, una din cele mai sarace. Economia sa se bazeaza astazi pe banii trimisi de cubanezii din strainatate si pe turism. An de an, sute de cubanezi parasesc tara, fugind pe mare, in SUA. Totusi Cuba are o situatie buna in ce priveste educatia si sanatatea: cea mai mare speranta de viata din America latina si una din cele mai scazute rate ale mortalitatii de pe glob; un doctor la 166 de oameni si unul din cele mai extinse siteme sanitare din lume; una din cele mai mari rate de alfabetizare din lume - 95 la suta. Dar asa cum noteaza BBC, majoritatea cubanezilor se intreaba cat va mai trai Fidel Castro, care implineste in august 77 de ani. oana.iurascu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels