Guvernul britanic este pe punctul de a abandona politica portilor deschise pe piata muncii pentru muncitorii din Bulgaria si Romania, dupa aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, titreaza The Guardian. John Reid, ministrul de interne britanic, urmeaza sa anunte in cursul acestei saptamani ca Marea Britanie nu va primi decat un numar restrans de muncitori necalificati din cele doua tari pentru in-deplinirea doar a anumitor servicii si ca nu se vor acorda permise de munca pentru orice fel de activitate.
Planul lui Reid, care insa nu a primit aprobarea celorlalti membri ai cabinetului de la Londra, se contureaza a fi primul raspuns concret al autoritatilor britanice in privinta politicii imigratiei, dupa izbucnirea "isteriei" privind invadarea Marii Britanii de catre romani si bulgari in vara acestui an. Initiativa lui Reid vine dupa ce opozitia conservatoare, membri ai partidului laburist si diverse organizatii nonguvernamentale au cerut guvernului impunerea de restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari, tara fiind deja suprasaturata de imigrantii polonezi care au ajuns in Marea Britanie dupa aderarea Poloniei la UE in 2004, explicau acestia. Dupa 2004, peste 400.000 de muncitori din cele zece state care au aderat la UE in 2004 au venit in Marea Britanie in cautarea unui loc de munca, desi autoritatile estimasera ca doar 13000 de persoane vor face acest lucru.
Atitudinea Marii Britanii fata de Romania si Bulgaria vine in contrast cu politica migratiei fortei de munca promovata de aceasta tara in 2004, cand alaturi de Suedia si Irlanda a acordat acces nelimitat pe piata muncii locale cetatenilor din cele zece noi state membre ale UE, precizeaza The Guardian.
Demersul ministrului de interne nu este inca finalizat, dar printre principalele puncte ale planului sau se numara acceptarea doar a unui numar limitat de muncitori necalificati care ar putea fi angajati pentru a culege fructe si refuzul de a acorda permise de munca care ar oferi posibilitatea imigrantului de a se angaja in orice domeniu. Cotidianul Sunday Times precizeaza ca romanii si bulgarii va trebui de asemenea sa faca dovada ca pot lucra intr-un domeniu in care exista un deficit de mana de lucru autohtona. Rapoarte guvernamentale arata ca in absenta unor astfel de reguli strcite intre 60.000 si 140.000 de romani si bulgari vor invada piata muncii britanice.
Doi fosti ministri de externe au atacat planul lui Reid, iar actualul ministru de externe Margaret Beckett a declarat ca dezbaterea privind primirea imigrantilor nu s-a terminat inca. "Nu s-au luat decizii importante inca", a declarat Beckett pentru The Guardian.
Pe de alta parte insa, John Denham, oficial cu rang inalt in cadrul Ministerului de Interne, a sustinut planul lui Reid, declarand ca, desi in general forta de munca straina a adus beneficii economiei, imigratia a afectat negativ unele sectoare ale societatii. "Un constructor din Southampton castiga cu 50% mai putin dupa venirea imigrantilor - daca vrei sa-ti extinzi bucataria, asta e o veste buna, dar daca esti un constructor si ai o familie de hranit, este o veste foarte proasta", a spus Denham.
Cei care critica atitudinea Marii Britanii vizavi de imigratie aduc ca argumente faptul ca forta de munca straina a revigorat economia, contribuind cu 1% la cresterea economica a tarii si ca romanii si bulgarii vor fi oricum mai atrasi de tari ca Spania sau Italia, unde exista mult mai multi compatrioti ai acestora. De altfel, si autoritatile romane au incercat sa-i calmeze pe britanici.
Ambasadorul roman de la Londra, Dan Ghibernea, declara la sfarsitul lunii septembrie ca doar intre 5.000 si 7.000 de romani se vor indrepta catre Marea Britanie in primele 20 de luni de la aderare.
Ministrul muncii, Gheorghe Barbu si secretarul de stat din cadrul Ministerului Integrarii, Leonard Orban, au incercat de asemenea sa-i asigure pe britanici ca romanii vor prefera alte destinatii in defavoarea Marii Britanii.
Statele spre care romanii si bulgarii se vor putea totusi indrepta fara teama de a fi respinsi de catre angajatori dupa 1 ianuarie sunt Finlanda si Suedia. In ceea ce priveste restul statelor europene, acestea vor comunica politica privind forta de munca in perioada urmatoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
