E considerabila si continua sa creasca. Vorbim despre datoria externa privata, care a credscut in primele trei luni ale acestui an cu 4,3%, situandu-se la 31 martie la 5,94 miliarde de dolari. serviciul datoriei private a fost in primul tirmestru de 161 milioane de dolari.
Politicile restrictive promovate de-al lungul timpului de Ministerul Finantelor si uneori de Banca Nationala, accesul greoi la finantari pe piata interna si costurile exagerate , acolo unde se putea ajunge totusi la un imprumut, se intorc acum toate impotriva BNR: datoria externa privata a ajuns la un nivel ingrijorator.
Datoria externa contractata de firmele private a crescut in primele trei luni ale acestui an cu 4,3 %, situandu-se la 31 martie la 5,94 miliarde de dolari. Serviciul datoriei private a fost in primul trimestru de 161 milioane de dolari.
Ce riscuri implica aceasta crestere in conditiile in care nu exista nici o coordonare a scadentelor datoriilor contractate? Aglomerarea scadentelor intr-un anumit interval de timp dar si riscul unei deprecieri importante a leului fata de moneda de credit pot crea probleme. Nu este insa mai putin adevarat ca firmele care au contractat indepedent credite externe sunt companii mari, filiale de multinationale , care au si venituri in valuta. Ramane asadar ca risc presiunea creata de iesirile de valuta in momentul platii ratelor la credite.“Iesirile de capital din prima parte a acestui an pot fi legate si de refinantarea datoriei externe a firmelor private, pe langa repatrierile de profit”, spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu spune insa ca datoria externa privata nu este inca o problema serioasa, “ci doar de studiat, insa trebuie reconsiderata in contextul politicilor monetare”.
El mai spune ca datoria se afla in prezent la un nivel la care poate constitui o preocupare, nu neaparat o ingrijorare.
“Rambursarea acestor imprumuturi ar putea creste, la un moment dat, cererea pe piata valutara”, spune Isarescu.
„Nu impartasesc aceasta opinie(n.r-cresterea presiunii pe piata valutara). Bancile au suficienta valuta pentru a face fata rambursarilor pe care clientii lor le-ar putea avea de facut in contul imprumurilor externe. Sunt bani din depozitele in valuta, din repatrierile facute de cei care lucreaza in strainatate. Sa fie clar, bancile au suficienta valuta”, a comentat pentru ZF Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).
El incerca insa sa-si explice ce sta totusi la baza afirmatiilor oficialilor bancii centrale.
„Nu inteleg insa ce joc face Banca Nationala. Intai ne spune, si practic ne atrage atentia, ca expansiunea pe creditele in valuta a fost si este mult prea mare si apoi vine si atrage atentia ca datoria privata externa tinde sa devina ingrijoratoare. Daca ar trebui sa privim (n.r.-bancile) acest semnal ca pe un indem sa finantam mai mult companiile private, atunci nu am decat sa aduc in discutie din nou nivelul mult prea mare al costurilor pe care o banca cu astfel de operatiuni. Nu ar trebui decat sa vorbim din nou de nivelul mult prea mare al rezervelor minime obligatorii in valuta”, spune Ghetea.
La sfarsitul lunii martie, datoria comerciala negarantata de stat se ridica la 5,94 mld.$, in crestere cu aproape doua miliarde de dolari fata de luna similara din 2002.
Datoria privata externa a crescut pe parcursul anului trecut cu 32,7%, ridicandu-se la 31 decembrie la 5.581 mil.$, si ajunsese sa reprezinte la sfarsitul primului trimestru 37,9% din datoria externa a Romaniei, care insuma 15,68 mld.$.
Viceguvernatorul Popa apreciaza ca datoria privata se va stabiliza undeva la 40% din totalul datoriei externe. "Nu se vor mai inregistra cresteri semnificative cand va fi indiferent pentru firme daca se imprumuta din piata interna sau internationala” a mai spus Popa.
“Cred ca datoria externa privata va intra pe un trend descendent in viitor si asta pentru ca mediul economic si conditiile in care se fac acum afaceri s-au schimbat foarte mult fata de momentul in care datoria externa privata era pe pista de lansare. Trebuie sa fie clar pentru toata lumea ca nu a fost vorba de o preferinta pentru imprumuturile externe. Accesul la credite pe piata interna a fost mult prea greu multi ani, preturile de asemenea mult prea mari, si de ce sa nu recunostem, datorita politicii fiscale restrictive, promovate tot de BNR si Ministerul Finantelor, era mult mai rentabil sa-ti faci profiturile afara”, spune Ionut Patrahau, vicepresedintele Bancii Transilvania.
El spune ca acum creditul intern devine aproape comparabil, cel putin din punct de vedere al costurilor, cu cel extern, si nici nu prea mai este rentabil sa iti transferi profiturile afara. oana.nuta@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
