Dupa ce liderii Uniunii Europene au inchis sambata trecuta ultimul capitol asupra Razboiului Rece, prin aderarea celor zece noi membri, a luat nastere un nou front in batalia pe taramul ideologic al politicilor fiscale din cadrul Uniunii.
Politicienii si elita mediului de afaceri din Polonia, precum si Comisia Europeana, au respins categoric cererile cancelarului german Gerhard Schroder care, intr-un interviu acordat acum doua saptamani publicatiei The Wall Street Journal, spunea ca guvernul polonez ar trebui sa majoreze impozitul pe profit pentru a evita "dumpingul" fiscal. Insa chiar daca acuzatiile lui Schroder au fost atacate, fiind considerate nefondate si motivate politic, oficialii polonezi si cei europeni si-au dat seama ca aceasta disputa face parte din esenta concurentei din cadrul UE si nu va disparea.
Witold Orlowski, consultantul economic al presedintelui polonez Aleksander Kwasniewski, a declarat intr-o conferinta despre extinderea UE ca nici nu se pune problema ca Polonia sa majoreze cotele de impozit, dupa ce le-a micsorat in cursul anului trecut de la 27% la 19%. Mai mult, este posibil ca impozitele sa scada si mai mult, pentru a putea tine pasul cu celelalte state care si-au redus impozitele grabite inainte de aderare.
Aceasta repezinta o mare amenintare la adresa statelor vestice care practica impozite mai mari, deja ingrijorate ca ar putea pierde multe locuri de munca, iar companiile nationale se vor muta spre est.
Orlowski se asteapta ca presiunile asupra noilor membri sa se accentueze in urmatoarele noua luni, pe masura ce Schroder va fi tot mai criticat pentru ca nu a reusit sa opreasca micsorarea numarului de angajati. De asemenea, mediul de afaceri va cere cu siguranta autoritatilor germane diminuarea impozitului, situat la cel mai inalt nivel din intreaga Europa - 38%.
O problema mai veche
Impozitele au reprezentat o sursa de disensiuni si intre cele 15 state care formau Uniunea Europeana pana la 1 mai. Franta si Germania au sustinut armonizarea politicilor fiscale in cadrul UE, pentru a preveni ceea ce ei considerau o concurenta neloiala. Insa Marea Britanie, Irlanda si alte state cu cheltuieli publice mai mici s-au impotrivit acestei idei, spunand ca rivalitatea in plan fiscal nu poate fi decat benefica.
Ascensiunea fulminanta a economiei Irlandei, din anii '90, s-a datorat cel mai mult politicii agresive de reducere a impozitelor pentru companii, ceea ce a facut din "tigrul celtic" destinatia preferata a multinationalelor aflate in cautare de locuri proprice unde sa-si poata intemeia capacitati de productie. Irlanda aplica o cota de impozit pe profitul companiilor de 12,5%, fata de o medie de 30% la nivelul Uniunii Europene.
Extinderea UE promite sa dezechilibreze fortele din principala batalie economica a Europei. Noii membri si-au diminuat impozitele pe profitul companiilor in parte deoarece in virtutea reglementarilor europene este ilegal ca guvernele sa ofere facilitati fiscale numai investitorilor straini.
In luna decembrie a anului trecut, parlamentul Slovaciei a votat un pachet radical de reforme. In locul unei impozitari a veniturilor persoanelor fizice in transe de la 10% la 38% si a unei cote de 25% pentru companii, statul a introdus o cota universala de 19%. Cele trei tari baltice, Estonia, Letonia si Lituania, utilizeaza si ele cote unice de impozitare. In Estonia, de exemplu, venitul persoanelor fizice e impozitat cu o cota unica de 26%, iar guvernul intentioneaza sa reduca aceasta rata la 20% pana in 2007. La randul ei, Letonia a introdus o cota unica de 15% pentru companii, fata de impozitul pe profit de 19%, aplicat anterior. De asemenea, Republica Ceha si-a diminuat impozitul pe profit de la 31% la 28%, iar Ungaria de la 18% la 16%.
Aceste initiative au declansat deja reactia altor state mai "vechi" in blocul european. Austria a anuntat la inceputul acestui an ca va micsora impozitele pe profiturile companiilor de la 34% la 25% - masura destinata sa contracareze concurenta fiscala din partea Slovaciei si a Ungariei.
"Este un mesaj clar ca vrem sa ramanem competitivi", a declarat Karl-Heinz Grasser, ministrul de finante austriac, potrivit Bloomberg News. "Dorim sa oprim migratia companiilor catre Est".
Intre timp, noile state membre vor primi subventii de la statele vestice, care se vor ridica pana la 4% din Produsul Intern Brut, fenomen prin care este finantat intr-un fel nivelul scazut al impozitelor care ajuta la atragerea investitiilor dinspre vest spre est.
Contraatacul Poloniei
Oficialii est-europeni au declarat, la conferinta din cadrul Forumului Economic Mondial care a avut loc in Varsovia, ca aceste state nu au de ales decat sa reduca impozitele, deoarece este singura modalitate de a atinge un ritm de crestere economica, necesar pentru a ajunge din urma restul Europei. In medie, PIB-ul pe locuitor al celor zece noi state membre ale UE se situeaza la jumatate din media Uniunii.
Oficialii polonezi au analizat cu aceeasi ocazie motivatia care a stat la baza afirmatiilor lui Schroder, aratand ca desi sistemele fiscale ale Germaniei si Poloniei sunt diferite, procentul in PIB al veniturilor fiscale totale obtinute de la companii de fiecare guvern este cam acelasi, de aproximativ 10%. Acest argument submineaza acuzatiile ca statele est-europene isi "exploateaza" subventiile primite astfel incat isi pot permite sa diminueze impozitele.
Aceasta este insa si o disputa de ordin ideologic, care pune in discutie modelul economic pe care UE ar trebui sa-l promoveze si sistemul fiscal care promoveaza cresterea economica.
Germania, Franta si statele din Peninsula Scandinaviei percep impozite ridicate, aici scopul fiind stimularea cresterii economice prin investitii publice semnificative. Irlanda a utilizat ratele scazute ale impozitului pe profiturile companiilor si subventiile primite de la UE pentru a atrage investitii straine masive si pentru a induce o crestere economica masurata cu doua cifre, timp de un deceniu.
"Nu luati Germania drept o mostra reprezentativa pentru intreaga Europa. Priviti spre Irlanda. V-ar putea aduce mai multe avantaje", a spus George Mallinckrodt, presedintele grupului de investitii Schroders PLC, la conferinta de la Varsovia.
Vin si aliatii
Sambata trecuta, noii intrati in Europa au fost laudati atat de Irlanda, cat si de presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, pentru ca l-au infruntat pe Schroder. Intr-un discurs in cadrul unei ceremonii organizate in Dublin cu ocazia extinderii UE spre est, Prodi a afirmat ca "nu exista nici o metoda de a implementa" sugestiile lui Schroder sau de a impiedica noii membri ai Uniunii sa isi diminueze impozitele in scopul atragerii investitiilor. "Fiecare guvern va decide care este cel mai bun mod de actiune", a adaugat el.
Bertie Ahern, primul ministru al Irlandei, tara care detine presedintia UE in primul trimestru al anului 2004, a sustinut argumentele lui Prodi si a "aparat" impozitul pe profit perceput de autoritatile irlandeze. "Economiile competitive reprezinta elementul cheie", a spus Ahern.
Unii economisti cred ca impozitele scazute sunt un instrument esential in stimularea cresterii economice care intr-un final, asa cum s-a intamplat cu Irlanda, va transforma cei zece noi membri in platitori neti la bugetul Uniunii Europene. "Pentru a-si sustine interesele egoiste, Schroder ar trebui sa fie de partea diminuarii impozitelor in statele care au aderat la UE, deoarece acesta este singurul mod in care noi vom putea da Europei, in loc sa primim de la Europa", a declarat si Henryka Bochniarz, presedintele Federatiei Poloneze a Angajatorilor Privati si fost ministru al Industriei si Comertului. "Acesta este cel mai scurt drum pe care il poate lua Polonia spre cresterea economica", a declarat ea.
Interesul european vs interesele nationale
Atacul lui Schroder asupra impozitelor mici apare intr-un moment in care toate marile economii ale UE par sa fi sacrificat politica Uniunii in favoarea intereselor politice nationale. Coalitia lui Schroder, aflata la conducerea tarii, va pierde destul teren in alegerile locale din acest an potrivit estimarilor, nu in ultimul rand deoarece reformele economice nepopulare pe care le-a introdus pana in prezent nu au reusit sa stimuleze cresterea economica sau sa reduca somajul. Programul de reforme a inclus o diminuare a impozitului pe profiturile companiilor, din anul 2001, care din pacate a fost cuplata cu o reducere a ajutoarelor sociale care aproape ca au anulat prima masura. Impozitele germane pe profit includ si taxele locale. Multi germani se tem ca extinderea Uniunii le va ameninta si mai mult locurile de munca si salariile. Aceste temeri au determinat autoritatile din aceasta tara, dar si din alte state ale UE, sa impuna restrictii temporare in circulatia fortei de munca, reducand astfel posibilitatea cetatenilor celor zece noi state membre de a munci in UE.
Intre timp, premierul britanic Tony Blair a declarat recent ca va organiza un referendum pentru a afla "parerea natiunii" despre adoptarea Constitutiei UE, aruncand o umbra de indoiala asupra documentului. Blair, a carui popularitate s-a diminuat serios in ultimele luni din cauza razboiului din Irak, pare sa-si fi schimbat parerea in primul rand din motive de politica interna, inainte de alegerile generale care vor avea loc in primavara anului viitor. Sondajele de opinie arata ca daca s-ar organiza un referendum, Constitutia va fi respinsa.
Similar, comentariile sceptice ale presedintelui francez Jacques Chirac in privinta Turciei, care se arata gata sa se alature Uniunii pe 1 mai, au fost percepute tot ca un rezultat al politicii interne. Coalitia de centru-dreapta a lui Chirac a pierdut recent in alegerile locale si s-ar putea confrunta cu o infrangere la fel de umilitoare in iunie, la alegerile europene.
"Nu a existat nici o epoca de aur in care liderii UE, manati de altruism, sa fi urmarit scopuri nobile", a declarat Charles Grant, director al Centrului pentru Reforma Europeana, o institutie de cercetare din Londra. "Acum insa in Europa exista multe guverne slabe, si de aceea la cele mai multe intelegeri, in probleme precum extinderea Uniunii, se va ajunge dupa ce a fost sondata, in prealabil, opinia publica".
anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
