O treime dintre respondentii unui studiu realizat la sfarsitul anului trecut de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) nu stiu in ce masura este cautata specializarea lor la nivel local. Lipsa informarii in ceea ce priveste oportunitatile de angajare in diferite regiuni ale tarii si domeniile in care se cauta joburi este principalul factor care conduce la accentuarea migratiei fortei de munca in afara tarii. In acelasi timp, acesta este si motivul care inhiba migratia interna, respectiv relocarea romanilor spre acele zone ale tarii in care este nevoie de forta de lucru calificata.
O varianta pentru "activarea" migratiei interne in detrimentul celei externe ar fi reducerea diferentelor de dezvoltare existente la nivel regional. Mai exact, anihilarea diferentelor salariale care exista intre diferite regiuni ale tarii. In prezent, Capitala conduce in topul salariilor, cu un castig lunar mediu net de 1.413 lei (420 de euro) la sfarsitul lui 2007, in timp ce angajatii care lucreaza in regiunea de sud-vest iau 1.021 lei (305 euro), iar cei din nord-est doar 903 lei (270 de euro), arata datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). In consecinta, cei mai multi dintre angajati prefera relocarea spre Capitala, unde salariile au avansat puternic in ultimii ani pe fondul adancirii deficitului de specialisti.
"Se poate vorbi de o migratie, in special catre Bucuresti. Candidatii care simt ca au epuizat toate posibilitatile de dezvoltare profesionala si personala in orasul lor accepta si chiar isi doresc relocarea la Bucuresti, unde au o oferta de locuri de munca mai variata si mai atractiva din punct de vedere financiar", spune Adela Dragomir, consultant in cadrul filialei din Timisoara a companiei cu activitati de recrutare Adecco. Pe locul doi in topul preferintelor angajatilor romani sunt marile orase in care sunt prezente companii multinationale. Astfel, aproximativ 60% dintre cei care isi schimba localitatea de resedinta o fac in interiorul aceluiasi judet.
Cu mult mai greu este insa sa convingi angajatii sa se mute din Bucuresti in alte orase. In acest caz, este mai probabil ca mutarile, destul de putine de altfel, sa aiba loc la nivel de middle si top management. In multe dintre cazuri insa exista si reversul: multi dintre cei care au schimbat orasul nu intarzie sa se intoarca de unde au plecat dupa scurt timp.
"Angajatii din pozitiile-cheie, angajatii loiali sau cei indispensabili se muta mai ales daca sunt serios motivati financiar. In rarele cazuri intalnite, unii angajati s-au mutat in noua locatie, dar au revenit in orasul de domiciliu dupa ce si-au gasit un alt job", explica Adela Dragomir.
Nivelul salarial scazut la nivel local si lipsa locurilor de munca sunt principalele doua motive pentru care au migrat in strainatate romanii dupa 1 ianuarie 2002. Astfel, pentru 56,6% dintre acestia motivul financiar a fost determinant, in timp ce mai bine de 24% spun ca au ales varianta plecarii in strainatate pentru ca nu au gasit de lucru in Romania. Studiul INCSMPS a fost realizat in toamna anului trecut pe un esantion format din 1.100 de familii. La acesta, a fost adaugat un esantion suplimentar de 800 de familii din microregiunile in care rata migratiei depaseste media nationala.
Doar 3,2% dintre respondenti declara ca intentioneaza sa schimbe localitatea de rezidenta in descursul acestui an. Cei mai multi dintre romani sunt deschisi catre mobilitate pentru a avea joburi mai bune, astfel ca mai bine de jumatate (53,3%) dintre respondentii studiului INCSMPS spun ca si-ar schimba ocupatia pentru un job mai bun. In acelasi timp, aproape jumatate dintre respondenti s-au declarat deschisi la ideea de migratie interna pentru un loc de munca mai bun si mai bine platit, in timp ce o treime ar pleca sa lucreze in strainatate pentru un job mai bun.
Desi la nivel de intentie romanii nu resping ideea relocarii in alte regiuni ale tarii pentru un job mai bun, cand vine vorba de schimbarea orasului lucrurile nu stau tocmai asa.
Doar 5% dintre respondentii studiului realizat de INCSMPS si-au schimbat localitatea de rezidenta dupa 2002, iar cei mai multi dintre cei care au luat o astfel de decizie (52,5%) au fost tinerii care s-au mutat in momentul in care au decis sa urmeze cursurile unei facultati.
Doar 13% dintre romani migreaza spre alte orase pentru ca au gasit un job acolo. Spre exemplu, in cazul imbuteliatorului Coca-Cola HBC care a decis anul trecut sa transfere productia fabricii din Capitala la Ploiesti, 100 de angajati dintr-un total de 125 au decis sa paraseasca compania.
Mai deschisi catre schimbarea orasului sunt tinerii, cu varste intre 15 si 24 de ani. Astfel, 16% dintre cei care se muta fac parte din aceasta categorie.
Cu toate acestea, o egalizare a gradului de dezvoltare intre regiunile tarii este dificil de realizat. Economistii prezenti la un seminar international pe teme de migratie, organizat de Institutul de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane in urma cu o saptamana si-au pus problema, in conditiile in care Bucurestiul s-a dezvoltat accelerat in ultimii ani, daca nu ar fi mai bine ca muncitorii care pleaca in strainatate din zonele sarace sa fie incurajati spre Capitala, prin extinderea deliberata a orasului.
"Nu stim daca este o solutie. Tocmai aici este problema, de fapt, pentru ca Bucurestiul atrage 50% din investitiile straine directe. Ideea este sa indreptam investitorii catre restul regiunilor, astfel incat sa extindem dezvoltarea in toata tara", a spus in cadrul seminarului Valentin Lazea, economist-sef in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Specialistii Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si cei ai Bancii Mondiale prezenti la seminar au subliniat faptul ca migrarea fortei de munca catre zonele mai dezvoltate este fireasca si este un fenomen intalnit peste tot in lume. "Forta de munca calificata din Romania migreaza spre Bucuresti la fel cum muncitorii calificati francezi migreaza spre Paris. In acest caz lucrurile sunt simple. Ele se complica cand vine vorba despre migratia internationala", au apreciat ei.
Ministerul muncii a organizat in ultimele luni doua burse ale locurilor de munca, in Italia si in Spania, si urmeaza sa organizeze o a treia zilele urmatoare.
Principalul scop al acestor actiuni a fost repatrierea romanilor care lucreaza in aceste tari.
Ministrul Muncii Paul Pacuraru spune ca este greu de cuantificat cati romani s-au intors deja in tara in urma acestor actiuni, intrucat acestia nu revin pe cai oficiale, iar circulatia libera in interiorul Uniunii Europene face dificila o estimare.
Dumitru Sandu, profesor la Universitatea din Bucuresti, crede ca este foarte important sa nu ne concentram doar pe romanii care se intorc in tara sau intentioneaza sa se intoarca, ci si pe cei care intentioneaza sa plece. Iar fenomenul migratiei in afara hotarelor pentru cautarea unui loc de munca nu pare sa se opreasca. Potrivit datelor INCSMPS, in cazul a mai bine de 30% dintre familiile din Banat, cel putin un membru intentioneaza sa plece sa lucreze in strainatate in acest an. Intentii puternice de emigrare au si angajatii din Oltenia si Moldova.
Mai ingrijorator este faptul ca mai bine de 16% dintre cei care intentioneaza sa plece sa lucreze in strainatate sunt tineri cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani. Vestea buna este ca tendinta nu este foarte puternica la nivelul absolventilor de studii superioare. Cei mai multi dintre cei care lucreaza in strainatate pleaca dintr-o pozitie marginala pe piata muncii din Romania si se intorc in aceeasi pozitie. Exista insa si categoria absolventilor de studii superioare, a inginerilor, a medicilor si a specialistilor, a caror plecare a facut ca fenomenul "brain drain" sa se resimta extrem de puternic pe piata fortei de munca locale.
Salariile sunt motivul pentru care pleaca muncitorii necalificati sau specialistii in strainatate.
"Romanii incep sa traiasca urmand modelul societatilor de consum, insa fara resursele necesare adaptarii la un astfel de ritm. De aceea si din alte motive, exista tentatia strainatatii", este de parere consultantul Adecco.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
